Liviu Florian Jianu: Aceeaşi dragoste

Liviu Florian Jianu:  Aceeaşi dragoste

de Mirela Teodorescu

Liviu Florian Jianu este un poet sensibil ce ne-a obişnuit cu o lirică sinceră şi delicată. În poezia “Aceeaşi dragoste” poetul este răscolit de imaginea iubitei din tinereţe, în timp, dragostea materială s-a mistuit dar a rămas cea spirituală în conştiinţă.

Acum sunt vii numai amintirile spirituale, materia este prinsă cu grijă într-un insectar, divizată în organele cele mai reprezentative: creierul pentru raţiune/spirit, inima pentru iubire/suflet, plămânii pentru respiraţie şi lacrimile, diamante pentru bucurie, durere, tristeţe, împăcare, desparţire.

“Toate organelle mele/Au ajuns la tine în insectar/Acesta este creierul/Aceasta este inima/Aceştia sunt plămânii/Acestea sunt lacrimile…”

 

Cea mai puternica amintire este invitaţia:”vreau să vin la tine acasă/Pentru ca aşa simt” ce este încă vie în minte pentru că :”Tu aţtepţi să fim un singur trup,/Cât suntem încă tineri”

Ce poate fi mai sincer şi mai pur decât iubirea în care două suflete, două trupuri vibrează în univers “să fim un singur cuvânt,/Cât suntem încă lumină…”

Lacrimile sunt un simbol al purităţii, ca şi la Verlaine:

J’aimerais être une larme
Pour naître dans tes yeux
Vivre sur tes joues
et mourir sur tes lèvres…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.