Undeva, la miez de noapte. Poem de Liviu Florian Jianu

Undeva, la miez de noapte,
Jean Valjean, precum Hugo,
pe un pat, bătrân, pe spate,
a rămas ca un tablo

țintuit – în răni – de moarte…

Singur….
    parcă-a scris o carte

Mizerabilii –
        ce fac.
Și de când –
            până departe.

Undeva, în miez de noapte.
    Și în file care tac,
sus –
    tavanul plin de  stele
negru plin, de ziduri grele.

Un comentariu la „Undeva, la miez de noapte. Poem de Liviu Florian Jianu

  1. La min’ , de arde foc, la inimioară/ Nu poci protegui întreaga Tară!/ Ci – deo’ar – cu ghiers – sua’ve – și stingher ‘ / Să chem – l’emin’ = special’ – de pompier!/ ( Rolul pomperului, din Cantareata Cheala , de la cuibu de pasarici ; acu, sa stiti ca ala a ajuns bine! – e dereftor! – nu stiez , s-avem pardon – pe cine chem! )
    ps. comenter foto

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.