Flori de lămâiță
Vine, poate, primăvara printre noi,
Dar la grădinița 22,
Curtea e săpată, dragii mei,
Dar încă nu are ghiocei.
Sunt vecini pe-aproape, care, greu,
Cuiburi, cuiburi, au tot pus, mereu –
Poate, Domnul Faţă ca de Seu,
Poate, Domnul Dascal Orhideu .
Și v-așteaptă, poate, să vă dea
Rădăcina florilor de nea…
Haute couture!
Până mai ieri, gol, cu frunze pe picioare,
Castanul meu, pudic, se învelea în Soare…
Cuprins, din negre ceruri, cu îmbrățișări de geruri,
Pe dat, din garderobă, și-a pus albele blănuri…
Petre Cazangiu