Dragi colegi,
Dragi prieteni,
Dragi suporteri,
Vă mulțumesc că mi-ați dăruit – în chiar noaptea petrecerii botezului nepoțelelor mele – supremul omagiu : Monumentul eroului german necunoscut –
Ba chiar, mi l-ați și instalat în fața casei.
El reprezintă – așa cum puteți vedea – un opel de cel mai mic litraj – făcut praf – motor – faruri – capotă – dar nu chiar – de fapt – nu are numere – pentru că eroul este necunoscut – nu se poate identifica – probabil că nu are nici serie de motor – nici VIN – nici nimic altceva – totul a fost șters – în cele mai bune condițiuni – și din el a rămas doar atât: o carcasă.
De care nu are nevoie nimeni. Ba – mai mult – nici nu este măcar rentabilă.
Nu se poate valorifica.
Costă mai mult transportul – decât recuperarea.
Este o capodoperă ageniului vostru artistic – poetic – și ingineresc – acest monument – pe care mi l-ați instalat char mie, în față.
Nu am piese – de schimb, de orice valută, rare, de orice vreți – să vă mulțumesc.
Monumentul va rămâne aici – până când intemperiile – și perturbațiile – eternității – îl vor transforma în rugină. Care va reintra – în circuitul tehnic – natural.
Și totuși – în pofida imensei mele bucurii – mă încearcă un sentiment, o jerbă chiar, de nostalgie: nu ar fi fost nevoie, poate, de prea mult. Spirit tehnic german.
Adăugat acestui monument.
Ca el să redevină un monument viu.
Capabil să transporte – de exemplu – ambalaje, plastic, hârtie, sticle, metale – școlii tehnice Beethoween.
Și penitenciarelor naostre de detinuți ai poeziei.
Nici eu nu știu ce i-ar fi lipsit… m-am rătăcit… în labirint… ipoteză cu ipoteză… un motor cu rumeguș, și cu abur… un mechanism de trasnmisie, cu pedale, și cu șenile… să îl poți tracționa – iarna, vara…. Când – totuși – intemperiile o permit…
O parașută… de zepeline…
Un gaz bio… ca sursă de mobilitate… Școlară…
În fine, i-ar fi lipsit – și îi lipsește – geniul german…
Dar acesta – se știe – este prea scump…
Pentru o simfonie atât de ieftină – a bucuriei…
Vă mulțumesc.
Orice monument rămâne o machete – un prototip – de inspirație – a generațiilor viitorului…
Dacă nu cumva – acesta avea maxim geniu – chiar în trecut…
To’ asul Total General
Noi nu putem să refuzăm prostia
Când vine chiar din maximul școlar !
Și-apoi – în Lume – chiar – nu-n România,
Modelu-I General… și Exemplar!
La așa cap… comanda-n brăcinar!
Și rezultatul… totuși… vai și-amar!
25 septembrie 2017