Păcat că Regele este și nu este acasă. Poem* de Liviu Florian Jianu

*Poem din volumul Jurnal de călătorii – imaginar

Păcat că Regele este, și nu este
acasă!


Păcat că Regele nu este acasă!
În locul lui, în Curtea Palatului Lui, cu ziduri
înalte, și porți mari, de fier, te primește un om
care doarme.
Care l-a văzut, și a stat de vorbă cu el.
Omul era mic. Și gângav de tot. Și păștea doar
o urmă de turmă.
Cum va fi arătat Regele, cu adevărat, nu se știe.
Ce este nelalocul lui, pe o lume atât de așezată,
ca a noastră, dintotdeauna, este de când l-a
văzut, și a stat de vorbă cu el, el a căpătat grai
curat. În care a povestit limpede de tot, ce s-a
întâmplat.
Poate de aceea, fântâna de lângă salcia în care
Regele I s-a aratat omului, ca un nour, alb, de
velință, călcând desculț pe pământul imaculat,
la vârsta tuturor zăpezilor de altădat´, are o apă
limpede…limpede.. și bună… și bună…

Poate de aceea, ea este și atât de aproape…de
buzele celui însetat…
Poate de aceea, a rămas acolo și efigia Regelui,
pe vechiul ei chiup de vatră, spartă, și pe ea,
chipul omului, dormind cu capul ușor înclinat,
pe o parte, poate de aceea, sus, sus, sus, tocmai
sub streașina de tablă, ca să nu-l pice din cer,
vreo lacrimă mai curată, și-au făcut sălaș cât
pumnul copilului, și viespile. Să nu se apropie
nimeni, să-i tulbure somnul.
Poate de aceea, chiar Palatul Regelui a unit
într-unul singur, chiar credința Regelui, în om.
Și a omului, în Rege.
Cât despre vitraliile turnului înalt, și subțire, de
la intrare, și atât de alb acoperit cu zale, de ce
are el, de ce le are el atât monocrome, și fără
nicio plăsmuire pictată în nicio fereastră,
aceasta este pentru că nu întotdeauna cerul,
afară, este senin. Și albastru.
Cât despre ce este dedesubt, , așa era la
început Palatul Regelui. Din care a ieșit viu.
25
Și dinăuntru – la orice oră a zilei – privind prin
fereastre – dincolo de întreaga curte regală –
adunată cu atâta migală – poți zări prin ferestre
sorii cu stelele, luna cu vâlcelele, zorile cu
florile, apele cu morile, codrii și cu dorurile, și
privighetorile…
Numai Regele nu este acasă.
În rest, Toată Lumea, Unită, și Împreună, este.
Și abia se aude, căci tace, și o Pasăre Măiastră.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.