Privind în oglinda retrovizoare 
A sufletului meu,
Te văd mai aproape decât erai.

Îmi simt mâna bâjbâind
Deasupra unei siluete imaginare 
A ta
Chipul tău încrustat 
În frământările mele de îndrăgostită.
Nimic nu s-a schimbat! 
E ca atunci 
Când ne iubeam cu patimă
Şi când spasmodic ne mişcam
Căutând ritmul în noi
În carne şi suflet
Că-ntro simfonie a delirului sublim…