Daniela Gifu, Violența simbolică în discursul electoral, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2011, 398 p.
De la cartea introspectivă și de sensibilitate, scrisă înainte, Daniela Gifu se abate asupra discursului electoral pe care-l analizează cu perseverență și acuitate. Studiul este inedit, iar concluzia, cea pe care o presupunem cu toții: discursul electoral abundă în ură. .
Gilda Stoian, Dor de tine, Editura Nomina, București, 2010, 188 p.
Gilda Stoian publică în București volumul de lirică, Dor de tine, cu intenția poate de a câștiga inima cuiva. După titlu, poezia pare a fi fost scrisă din suferința pe care o aduce dorul oricui vrea să se așeze în viață. Când în căutarea seninătății din relație, dai peste absența celui pe care-l dorești prezent, dezamăgirea te face intimul dorului de a scrie, pe lângă faptul că mai în fiecare clipă vesperală, răsfoiești multe pagini alinătoare, dintr-un roman de dragoste nou ori Sonete eminesciene.
Bunul prieten al sonetului
de Dan Ionescu
În topul târgului librorum Gaudeamus din 2010 de la Craiova, cartea Sonetele lui Shakespeare, apărută la editura Scrisul Românesc, a fost lansată în prezenţa autorilor, veniţi special din Londra: Paul Edmondson este Şef al Departamentului Educaţie din cadrul Shakespeare Birthplace Trust, iar Stanley Wells este Editor General al ediţiilor Oxford Shakespeare şi Preşedinte al Shakespeare Birthplace Trust. Cartea beneficiază de o prezentare succintă a profesorului Florea Firan, editorul în limba română.
Crișu Dascălu: A înțelege altfel sinele
de Dan Ionescu
Pe limba veritabilă a sufletului vorbește Crișu Dascălu în volumul de lirică Algonauții (ed. David Press Print, Timișoara, 2011), autodefinindu-se un monstru lexicofag, al cărui habitat (personificat) are teama de a nu pieri în apetitul celui pe care-l găzduiește. Lipsa oricărui simbol de comunicare din primul poem, Floarea darurilor, ar sublinia și calitatea deosebită a gânditorului, de a nu avea nevoie să iasă în lume, pentru inspirație: „Locuitor de labirint / Cu tari pereți, de alb argint, / Fără ferestre, necum prag, / Un monstru sunt, lexicofag”. Labirintul este însăși poezia ca domeniu, când nu știi de unde să pleci sau unde vei ajunge, deși asupra-ți stăruie inspirația. Evaziunea în alte lumi derivă din posibilitatea înnăscută de a zidi în mod trainic: „Sunt și zidar de tari zidiri”.
O istorie a ziarului
de Dan Ionescu
La editura Augusta din Timişoara, Ioan David a publicat Presă şi cultură, volum de surprindere potrivită a raportului dintre intenţie şi tipărire a unui ziar, precum şi a dozei de cultură pe care un organ de presă o antrenează în circulaţie, în dispoziţia vreunei ideologii sau a unei opţiuni de viaţă. Cu o prefaţă semnată de profesorul Crişu Dascălu, care observă „o altfel de istorie“, în capătul unui travaliu abil de care dă dovadă Ioan David, volumul este astfel structurat: Capitolul I – Începuturile presei în lume, capitolul al doilea, Presa românească, al treilea, Presa românească din Banat.
Comunicarea jurnalistică negativă
de Dan Ionescu
Pentru a-şi determina lucrarea Comunicare jurnalistică negativă, în ambientul semasiologic pe care-l presupun convictio şi persuasio, Ştefan Vlăduţescu umblă, în exordiu, la etimologie. E un pretext optim pentru consemnarea nonşalantă a intimei devieri de la sensul de bază. Termenii, deşi cu finalitate semantică similară şi în impact alb cu optica mai multor curente filosofice, denumesc mentalităţi varii de grup, în ale cărui jocuri intră distribuţia puterii, cu direcţii de aplicare asupra societăţii, după felul benevol sau nu al recepţiei individuale.
Bogdan Mihai Dascălu: Prezentul instantaneu şi vocaţia introspecţiei
de Dan Ionescu
La editura EuroPress, tânărul prozator Bogdan Mihai Dascălu, autor, între altele, al unei cărţi importante, apărute la Hamburg în 2004, despre Herta Müller: Held und Welt in Herta Müllers Erzählungen, a publicat romanul Iarna îngerilor.
Nevoia de amintire
de Dan Ionescu
Debutul romanului Instanţe, de Nicolae Pârvulescu, e balzacian, prin fixarea coordonatelor temporale şi spaţiale: „anii studenţiei, când ne întâlneam aproape zilnic pe coridoarele căminului sau în holul Facultăţii de Filologie din Bucureşti”. Însă tema, portretul psihologic şi plăcerea de a comenta evenimentele din interiorul bizar al lor, trădează influenţă bergsoniană.
B. P. Hasdeu – ultimii ani de viaţă
de Dan Ionescu
La Editura Saeculum din Bucureşti, în colecţia Sinteze, a apărut Amurgul demiurgului, de Jenica Tabacu, lucrare consacrată ultimilor ani de viaţă ai lui Hasdeu.
În primul capitol, autoarea face un tablou al presei româneşti de atunci, marcând necesitatea apariţiei Revistei Noi: „revista va îmbrăţişa tot ce merge la inima şi la mintea poporului, tot ce se poate spune astfel încât lumea să-nţeleagă şi să guste, tot ce învaţă plăcând şi place învăţând”. Numele publicaţiei, propus de Hasdeu, a fost aprobat de comitetul redacţional din care făceau parte: Barbu Ştefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuţă, Victor Bîlciurescu, acesta din urmă, în calitate de proprietar. Primul număr din Revista Nouă s-a tipărit la 15 decembrie 1887.
30 septembrie
1916 – A murit Mihail Săulescu, poet şi dramaturg (n.23.02.1888).
Mihail Săulescu – Cei Singuri
Poetului D. Nanu
Cei singuri cu adevărat
Nu sunt acei ce plâng câte-au pierdut;