https://blog.revistaderecenzii.com

https://blog.revistaderecenzii.com
9 – S-a născut împăratul roman Vespasian (d. 79).
284 – Dioclețian a fost proclamat împărat de soldații săi.
1558 – A murit regina Maria I a Angliei, urmată la tron de Elisabeta I.
1869 – A fost inaugurat Canalul Suez, după 10 ani de construcție, cale navigabilă ce traversează istmul Suez, unind Marea Mediterană cu Marea Roșie.
1887 – S-a născut mareșalul britanic Bernard Law Montgomery (d. 1876).
1888 – A murit scriitoarea Dora D’Istria (pseudonimul literar al Elenei Ghica), nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), cel dintâi domn pământean al Ţării Românești după un secol de domnii fanariote (n. 1828).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
New York: Festival of Thinking New York 2026, care va reuni antreprenori, investitori, cineaşti şi profesionişti din industriile creative, se va desfăşura în perioada 17 – 20 noiembrie, la sediul Institutului Cultural Român din New York. Festivalul se încheie pe 20 noiembrie cu o proiecţie specială a unor episoade din ‘Plaha’, în prezenţa lui Cristian Gugu, producător şi director de imagine
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
TVR Craiova a propus, în cadrul emisiunii „Literatura la Craiova”, o întâlnire cu două personalități ale vieții literare și culturale, scriitorii Mihaela Albu și Mircea Pospai. Ediția, moderată de Dan Ionescu și realizată de Simona Ștefania Mușuroi, a adus în atenția publicului două teme de interes major: istoria vieții literare craiovene și contribuția exilului românesc la patrimoniul cultural național și european.
Punctul de plecare al dialogului cu scriitorul Mircea Pospai l-a constituit volumul Orele astrale ale Craiovei, o carte dedicată unor momente de referință din istoria culturală a orașului.
Un accent deosebit a fost pus pe rolul revistelor literare, al cenaclurilor, al instituțiilor culturale și al presei în formarea și afirmarea scriitorilor. S-a conturat astfel imaginea unei Craiove cu o importantă tradiție culturală, conectată permanent la dezbaterile și transformările literaturii române. Au fost abordate, de asemenea, perioadele dificile, marcate de constrângeri politice și sociale, precum și modalitățile prin care scriitorii au reușit să-și păstreze identitatea și libertatea de creație.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Săltând, grierul la țară
Șuierat-au toata vară,
Și când iarna au venit,
Cu nemică s-au trezit,
Neavând macar de dor
Muscă sau un viermișor
Pe furnica sa vecină
Au rugat să-l împrumute
C-un grăunte, c-o neghină,
Să mai prindă la vârtute,
Zicând: Zău, la timp de trier,
Dau parola mea de grier,
Înturna-voi toată soma
Ș-interesul de-mprumut!
Dar furnica econoamă
I-au zis: Vara ce-ai făcut?
Prin câmpii și prin grădine
Am cântat păn-au dat bruma.
Tu cântai, îmi pare bine,
Gioacă, vere, dar acuma!
https://blog.revistaderecenzii.com
1630 – A murit astronomul şi matematicianul german Johannes Kepler (n. 1571)
1813 – Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domnească din Iaşi un curs în limba română pentru a preda în limba naţională, un curs de inginerie şi hotărnicie. Cursul a funcţionat până în 1818.
1868 – S-a născut biologul Emil Racoviţă, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii (d. 1947).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
În urcușul stradei Cazărmei, pe Dealul-Spirei, se află o casă cu înfățișarea jumătate de țară, jumătate de oraș, ce domnește culmea din stânga acelei strade.
Pridvorul ei, larg și adăpostit de un coperiș lat, înaintează cutezător spre marginea platformei superioare a unei etajări de terasamente. Vița de Canada îl ascunde vara festonându-i strașina cu verdeața ei deasă sau încolăcindu-se pitoresc de după stâlpii moderni ai impluviului.
Această casă cu urcătoarea ei curte, cu drumul șoselat și umbrit de copaci bătrâni ce pleacă de la poartă și duce la peronul din dos, intrare de geamlâc ce se aseamănă unei mari și vesele colivii de cristal, odihnește de zgomotul orașului, de amărăciunile vieței. Fără voie, te gândești la timpul clasic al poeților latini retrași în vile delicioase pe care le datorau mărinimiei lui August sau Mecena.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com

354 – S-a născut Sfântul Augustin din Hippo (d. 430).
1460 – A murit prințul Henric Navigatorul, patronul exploratorilor portughezi (n. 1394)
1907 – Inginerul francez Paul Cornu a reușit primul zbor din lume cu un elicopter. Elicopterul său cântărea 260 de kilograme și s-a menținut în aer 20 de secunde la o înălțime de 30 cm deasupra Pământului, după care s-a prăbușit.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com

*în „Convorbiri literare”, Nr. 11 / 2026
Studiul monografic semnat de Otilia Ungureanu, intitulat Jilțul maestrului. (Re)configurări critice și identitare ale universului macedonskian (Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2025), propune o exegeză structurată în șase capitole ample dedicată operei și personalității literare a lui Alexandru Macedonski: Receptarea lui Macedonski, Alexandru Macedonski, un manierist, Reprezentări ale vieții private în creația macedonskiană, Nopțile macedonskiene – o perspectivă psihocritică, Proza macedonskiană. Provocări tematice și retorice, respectiv Rondelurile macedonskiene – apogeul creator. Structura volumului este completată de o secțiune introductivă și de Concluzii.
Analiza receptării critice debutează cu trimiterea la studiul fundamental al lui Titu Maiorescu, Poeți și critici, și la recenzia semnată de Duiliu Zamfirescu, discipol al lui Macedonski. De asemenea, este menționat Petru T. Missir, autorul unui articol polemic și depreciativ la adresa volumului Poezii (1881). Din perspectivă modernă, Otilia Ungureanu valorifică aportul critic al unor personalități, precum Tudor Vianu, Adrian Marino, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Ovid Densusianu sau Garabet Ibrăileanu.
Continuă să citești