
https://blog.revistaderecenzii.com/
SCENA I
DIRECTORUL — REGIZORUL, PROFESORUL, COMPANIA ARTIȘTILOR, SUFLORUL, apoi FRIZERUL
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
DIRECTORUL — REGIZORUL, PROFESORUL, COMPANIA ARTIȘTILOR, SUFLORUL, apoi FRIZERUL
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât și Sfântul Soare se oprea în cale, ca s-o vadă și să se desfăteze de frumusețea ei. Într-o zi împăratul primi carte și veste de la vecinul său împărat mare și puternic, cum că, iaca, nu e bine, și are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii țării și, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-și apuce armele și să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să se facă și să fie. Mai înainte de a încăleca și el însuși, împăratul chemă pe fiicele sale la sine, le grăi vorbe blânde și părintești și dete apoi la fiecare câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă și câte un măr fraged.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
CONCURS Internațional de proză scurtă
„ZĂTRENI- FILĂ DE LEGENDĂ“
Ediția a IV-a / 2021
https://blog.revistaderecenzii.com/
Istoria se trăieşte în direct la TVR:
Noua Casă Albă. Restart America – ediţii speciale ale Ştirilor TVR
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
De deochi (1)
Dacă cutareva om rău la ochi se uită pătrunzător la altul și nu-și aduce aminte de sine, atunci acela la care se uită e deochiat. Fiindcă suferința aceasta e crezută ca efect al privirii ochilor, ea se numește deochi, adecă boala provocată de ochi răi.
https://blog.revistaderecenzii.com/
(Teatrul înfățișează o sală de intrare a unui hotel, etajul întâi.Mobile elegante; în fund, ușă care dă în coridor; de o parte și de alta a ușii două oglinzi mari; lângă dânsele, în unghiuri, două piedestaluri, d-asupra cărora sunt așezate coșuri cu glastre de flori. La dreapta și la stânga, în planul al doilea, câte o ușă de odaie. În fund la dreapta, lângă coșul cu flori, un dulap mic cu bufet, unde sunt așezate serviciuri de dulceață, ceai, cafea șcl. În mijlocul scenii, o jardinieră încărcată de glastre. Scaune ușoare împrejurul ei. Sala e luminată printr-un geamlâc de d-asupra.)
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
A fost odată un împărat, și-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea și dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Ioan Slavici (18.I.1848 – 17.VIII.1925): Mara (1894)