https://blog.revistaderecenzii.com

De pe scaunul său, înălțat pe muchea înnorată a Olimpului, Zevs privi la fiii oamenilor și-i văzu pretutindeni dedați cu patimile, fără de a purta câtuși de puțin grija dreptății. În inimile lor răutatea crescuse mereu; iar, spre a îmbuna pe zei, ei închipuise un soi nou de înjunghieri și de sacrificii, care mohorâse pământul cu sânge.

Departe, în văile adânci ale Arcadiei, fiii lui Licaon își petreceau viața numai în ospețe și, în necumpătata lor rătăcire, vorbeau vorbe nesocotite și nelegiuite chiar și despre Zevs. De aceea, Zevs se coborî însuși de pre scaunul său și se duse să vază de mai aproape faptele și traiul lor.

Soarele era pe scapăt, când un biet unchiaș bătrân se apropie încetinel de porțile cetății Licosura. Pletele lui cărunte îi atârnau pe umeri și barba lui, albă și deasă, ascundea trențele de pe dânsul. Sosea greu și anevoie unchiașul, cu toiagul în mână, trăgând cu urechea la chiotele de veselie ce se auzeau din depărtare.

https://blog.revistaderecenzii.com

avocat(lăt.) Cela ce trage pentru altul pâra cu plată.agona(el.) Lupta carea face trupul cu sufletul în ceasul morții.acouthos(el.) Și așe urmadză, în urmă, mai apoi.activitas(lăt.) Făcătoriia, lucrarea lucrului.alaiu(turc.) Petrecanie, tocmală de oaste, șicuire.alofilii(el.) Cei de alt neam, streinii.ananheon(el.) Atâta de treabă, cât fără dânsul a fi nu poate.anatomic(el.) Cela ce știe meșterșugul mădularelor trupului, despicătoriu de stârvuri.anthrax(el.) Piatră scumpă roșie, rubin mare, carvuncul.anagnostis(el.) Cela ce, citind, alții ascultă.anonim(el.) Cela ce, izvodind ceva, numele nu i să știe, fără nume.antepathia(el.) Împoncișere, nepriimirea firii, ura și urăciunea din fire.antifarmac(el.) Leac împotriva otrăvii.antidot(el.) Leac împotriva boalei ce să dă.apothecariu(el.) Cela ce șede la prăvălie, și, mai cu deadins, cela ce vinde ierbi, doftorie.apofasisticos(el.) Ales, de istov, cuvânt carile într-alt chip nu să mai poate întoarce.atheofovia(el.) Nefrica dumnădzăiască.apelpisia(el.) Deznedejduirea, scăparea a toată nedejdea.aplos(el.)

https://blog.revistaderecenzii.com

Mare nemulțumire era în palatele Olimpului, locaș al zeilor nemuritori, de când Zeus biruise pe zeii cei bătrâni și se așezase cu sila pe scaunul împărătesc al tatălui său, Cronos. El ținea acum în mâinile sale trăznetul; sub picioarele lui zăceau grămădite tunetele și fulgerele și toți zeii, rânduiți în juru-i, tremurau de frică dinaintea puterii și măririi lui.

El le impunea însărcinări grele și le vorbea tot aspru, voind, prin astfel de purtări strașnice, să întemeieze domnia lui fără cumpăt peste toți zeii de pe uscat și de pe mare.

Toată ziulica, agerul lui vestitor, Hermes, trepăda în sus și în jos ca să ducă în toate părțile poruncile sale; căci Zeus voia ca toată firea să-i fie deopotrivă supusă și nu-și mai aducea câtuși de puțin aminte de timpul pe când și dânsul era slab și fără putere.