15. X. 1814 – s-a născut M. Lermontov, poet și scriitor rus (m. 1841).
Când trece vântișorul prin auritul grâu,
Și-și leagănă verdeața pădurea răcoroasă,
Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albăstriu
Voios îmi râde pruna cea dulce și gustoasă.
I. C. Popescu-Polyclet, Cincinat Pavelescu, Editura Ramuri, Craiova, 1935, 2 volume, Preț: 15 lei.
Un studiu inedit, succint, scris imediat după moartea lui Cincinat Pavelescu. Sunt amintite momente care au dus la scrierea unei epigrame în replică la observația tăioasă a vreunui confrate literar. Cincinat Pavelescu este prezentat ca un om bine pregătit, totdeauna capabil să debiteze o vorbă de duh. (Red.)
A. C. Calotescu-Neicu, Epigrame, Fundația Culturală Regală „Principele Carol” Craiova, 1935, 40 p., Preț: 7 lei. (Red.)
Cei care au ascultat la Radio în seara când a citit bărbosul arheolog și scriitor oltean, C. N. Plopșor, spun c-au fost mulți paraziți.
„În urmă, s-a înțeles ușor, / Cauza paraziților: / Se zice, vai, ce ghinion, / C-ar fi căzut în microfon, / Mai toți… din barba lui Plopșor!”.
Opinii singulare
de Dan Ionescu
Cartea lui Ştefan Melancu, Singurătatea moralei, vine din perspectiva, întoarsă înspre chip personal, a mai multor studii standard despre societate şi cultură sau despre etica postmodernă. Titlul reclamă implicit inerţia moralei faţă de situaţiile malefice pompate fragmentar de cursul social. Ca disciplină, morala pare să-şi fi înstrăinat, într-un muzeu fictiv al valorilor lumii care a fost, însuşirea de constantă coerciţie şi de păstrătoare în paralel, a reperelor unei anumite tradiţii. Aflată azi în suspans semiologic, morala nu mai are norme prin care să se adapteze tabloului social, din ce în ce mai violent, şi să domine, ca altădată, prin auspiciile ei, mersul favorabil al cetăţii.