Renașterea

Renașterea. Revistă de cultură creștină și viață bisericească ortodoxă”, An XII, septembrie, Nr. 9, 1933. Preț: 50 de lei. (pentru detalii: [email protected]).

Pe atunci, P. S, Vartolomeiu scria despre Răutatea zilei și datoria preoțimei. Alte titluri interesante: Criza religioasă în Germania, Adorarea Sf. Vestmânt, Apostolatul maritim, Rezoluții episcopale, Pe urmele trecutului.

Ne vorbește părintele Cleopa – 15

 

“Nimic sub soare nu este mai dulce ca numele lui Iisus” 

Prezentarea cărţii Ne vorbește părintele Cleopa – 15

de Liviu Florian Jianu

Părintele Cleopa Ilie s-a născut în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, la 10 aprilie, anul 1912;  familia Ilie a avut zece copii, dintre care doi au murit de mici, iar opt copii (patru băieţi şi patru fete) au supravieţuit; “Părinţii săi, Alexandru şi Ana Ilie, au fost un exemplu viu de trăire crestină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică şi de copii. Nu lipseau niciodată de la sfintele slujbe, făceau milostenie, se rugau mult împreună cu copiii, şi duceau o viaţă curată şi bineplăcută lui Hristos. Casa lor era ca o biserică, aşa cum povestea şi Părintele Cleopa: ”Aveam o cameră toată numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam. Chiar şi la miezul nopţii ne sculam şi făceam rugăciuni”. Nu se auzea între ei de înjurături, beţie, desfrâu, judecăţi pentru avere şi avorturi, ci viaţa de zi cu zi curgea lin ca o apă dulce de izvor, căci aşa se moştenea din moşi-strămoşi şi aşa era tradiţia creştină în partea locului.”( din “Viaţa părintelui Cleopa”, de arhimandrit Ioanichie Bălan).

Continuă să citești

Declanșatorul de plăceri

10. XI. 1759 – s-a născut Friedrich von Schiller, în  Marbach am Neckar, Germania (m. 1805, în Weimar);

10. XI. 1942 – s-a născut Dan Cristea, în București;

10. XI. 1932 – s-a născut Ștefan Cazimir;

10. XI. 1937 – s-a născut Ioana Bantaș, în Slatina (m. 7. XII. 1987, București);

10. XI. 1945 – s-a născut George Țărnea, în com. Sirineasa, jud. Vâlcea (m. 1. V. 2003, București).

Declanșatorul de plăceri

Acelaşi vin – cu nobilă sorginte –
În multe feluri poate fi sorbit
Şi poţi uşor uita de cele sfinte
Dacă, privindu-l, te şi laşi orbit.

Continuă să citești

Sonete zise

Sonete zise

            de Dan Ionescu

La editura AIUS, Aurelian Zisu a publicat volumul Sonetele rănite. După definiţie, sonetul „este o poezie cu formă fixă, alcătuită din paisprezece versuri repartizate în patru strofe: două catrene şi două terţete sau trei catrene şi un distih“. Eventuale abateri de la definiţie n-ar fi sancţionabile datorită prezenţei adjectivului „rănite“. Semnificatul adjectivului ebruitează corespondenţă cu suferinţa umană. Posibile subiecte de agent aflate ca motive în carte ar lămuri tipicul adjectivului: propriu-zis ori verbal. Această clasificare va semnala implicit asupra felului sursei de inspiraţie: ambiental sau livresc.

Continuă să citești

Moara

Moara (Povestiri), de Livius Petru Bercea, Editura Nagard, Lugoj, 2010, 108 p.

Povestiri care îmbină trecutul cu prezentul, iar cel care trage după el firele temporale e un singur personaj, Laviniu. Povestirile au caracter memorialistic și aduc în fața publicului, mai cu seamă juvenil, secvențe de un inedit am spune irepetabil. (Red.)

Haiku

Haiku, de Romeo Ionescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 90 p.

„Cred că e nevoie într-o cultură, inclusiv într-o cultură poetică, de mai multe registre. Și aceste registre contrastante sau aparent contrastante conturează o artă a poeziei de valoare, de care avem nevoie”. Gheorghe Grigurcu

Brândușele

9. XI. 1936 – s-a născut Nicolae Calomfirescu, în Turnu-Severin;

9. XI. 1956 – s-a născut Liliana Hinoveanu, în Vânjuleț, jud. Mehedinți;

9. XI. 1918 – a murit Guillaume Apollinaire, în Paris (n. 26. VIII. 1880, Roma).

Guillaume Apollinaire

Brânduşele

de G. Apollinaire

E lunca veninoasă, când toamna e-n declin.
Cireada paşte iarbă,
Dar paşte şi venin –
Brânduşe înflorite ca cearcănele grele
Iar ochii tăi se-aseamănă cu ele:

Continuă să citești

Îngerii de la casa morarului

Îngerii de la casa morarului (roman), de Ion. R. Popa, Editura MJM, Craiova, 2011, 310 p.

Cel puțin ca spațiu în conexiune cu precedentul (Întâlnirea de la casa morarului), romanul de față: Îngerii de la casa morarului propune dimensiuni noi ale felului în care o poveste de dragoste poate continua sau are prerogative să-și afle rădăcina în solul prosper al credinței creștine, că există viață și după extincție. Desigur, titlul e despre doi tineri atât de inocenți în relația lor, încât apelativul îngeri le e cel mai potrivit. Între ei și lume există mult romantism. (Red.)