Flavius Lucăcel: Metafizica schimbării

de Ştefan Vlăduţescu

I. Flavius Lucăcel a intrat în literatură pe poarta poeziei. După debutul în teatru (2008) şi după succesul obţinut în anul 2009 cu piesa „Ceai de fluturi” (carte premiată de U.S.R., filiala Cluj-Napoca), poetul apare ca eclipsat de dramaturg. Pe de altă parte, valoarea teatrului publicat în 2010 („Tutungeria”, Cluj-Napoca, Editura Limes; cartea beneficiază de o deosebit de comprehensivă şi relevantă prefaţă a criticului literar Ion Ghiţulescu) şi în 2011 („Trecătoarea pisicii”, Cluj-Napoca, Editura Limes), îl îndepărtează şi mai mult de poezie.

II. Volumul „Tutungeria” cuprinde două piese existenţial-factuale: „Tutungeria” şi „Chiuveta”.

2.1. Rama „Tutungeriei” este reprezentată de o revoluţie.

Continuă să citești →

Ileana Ioanid: Amintire şi ficţiune

de Ştefan Vlăduţescu

Epica interogativă şi neliniştită a Ilenei Ioanid din „Lajos” (Craiova, Fundaţia-Editura Scrisul Românesc, 2010) se înscrie pe coordonata majoră de rememorare a prozei româneşti dintotdeauna. Amintirile constituie atât o sursă de evenimente cu potenţial literar, cât şi o convenţie productivă pentru asigurarea autenticităţii şi impresiei de real.

Continuă să citești →

KYRIAKOS MITSOTAKIS: „Nikos Kazantzakis: Să fii om şi să fii liber”

                                                                                     de Ştefan Vlăduţescu

După axioma instaurată de J. Derrida cum că „nu există nimic în afara textului”, orice lectură se arată ingenuă. Este vorba de o lectură ce s-ar numi egoistă, adică una care nu vede în text decât litera, nu şi spiritul. Lectura alturistă, în schimb, caută alteritatea. Întotdeauna o găseşte fie ca figură primară a unui spirit creator (o lectură egoistă recuperată), fie ca figură cumulată de spirite creatoare. Lectura lui Eminescu este una primară. Lectura monografiei lui G. Călinescu despre Eminescu constituie o lectură secundară, cumulativă: aici Eminescu ne vorbeşte nouă prin intermediul lui G. Călinescu.

Continuă să citești →

O carte din această viaţă

de Dan Ionescu

La editura Scrisul Românesc, în colecţia Epica, Mircea Pospai a publicat romanul Casa din altă viaţă, ediţia a doua. Esenţele de la care se elaborează cartea, sunt profunde. Ne dăm seama din motoul religios: „Îndoiala şi speranţa au existat dintotdeauna. Niciodată însă nu este posibilă coexistenţa lor“.Autorul inventează două lumi diferite, dar autentice: una contemporană, pe un plai elen, alta livrescă. Mircea Pospai are înclinaţia prospecţiei vizuale care aduce în fraze, detaliul filosofic. Plăcerea călătoriei este evidentă, precum şi preferinţa pentru mijlocul de transport, corabia.

Continuă să citești →