Nicolae Manolescu şi Eugen Negrici: Argumente ontologice hard pentru actualitatea  şi perpetuarea istoriei literare

                                                                                              de Ştefan VLĂDUŢESCU

I. Actualitatea şi perpetuarea istoriei literare constituie o derivată delicată a problemei aporetice a posibilităţii istoriei literare. Termenii ontologici fundamentali în care, în mod implicit, tema eventualei „inactualităţi” se formulează astăzi sunt exact cei în care îşi turnau interogaţia, în deceniile 4, 5 şi 6 ale secolului trecut, George Călinescu şi René Wellek. Datele de care trebuie să dea riguros seamă, în zilele noastre, proiectul unei istorii literare valide sunt, însă, altele. „În realitate, arăta George Călinescu în «Tehnica criticii şi a istoriei literare», critică şi istorie sunt două înfăţişări ale criticii în înţelesul cel mai larg. Este cu putinţă să faci critică curată fără proiecţie istorică, cu toate că adevărata critică de valoare conţine implicit o determinaţiune istorică, dar nu e cu putinţă să faci istorie literară fără examen critic. (…)

Continuă să citești →

Felicia Gherghina: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade

                                                                                     de Ştefan Vlăduţescu

Pentru a înţelege mai bine lumea, spiritul cogitativ şi creator o organizează în grupe, în serii, în scheme, în configuraţii, în forme. Eul cunoscător caută modelul, pattern-ul. Este un demers ontologic fundamental: ordonarea lumii în concepte şi categorii. Prima formă de aducere în cadrul unei ontologii o reprezintă taxonomia, clasificarea. Când este vorba de hermeneutica literară, taxonomia poartă numele de tipologie. Din această perspectivă, cartea profesoarei Felicia Gherghina, „Tipologia feminină în opera literară a lui Mircea Eliade”, Craiova, Scrisul Românesc Fundaţia-Editura, 2007, este o admirabilă ontologie critică.

Continuă să citești →