Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă
de Dan Ionescu
La editura Lumina, a apărut în anul 2010, cartea de versuri, Din vinerea patimilor, de Nicolae Ţurcanu. Selecţia poemelor, distribuite în secţiunile: Contraste, Ecouri din iadul Gulagului, Privelişti natale, Urzicuţe şi Epilog, aparţine lui Tudor Ţurcanu.
Lumea unei cărţi
de Dan Ionescu
La editura Ramuri, a apărut cartea A fost o lume, semnată de experimentatul prozator, Ion Floricel. O altfel de lume, după cum este denumit unul dintre capitole, înseamnă un cerc de înţelepciune, dintre mai multe, pe care scriitorul, suveran, îl sondează. Titlul capitolului devine interesant prin adverbul de mod „altfel“ care induce o poză discordantă statorniciei unei lumi.
Foto: Adrian Barbărasă, Culoar de cununie
26. XII. 1838 – s-a născut Ștefan Velescu, în Craiova (m. 2. X. 1899, în București);
26. XII. 1891 – s-a născut Henry Miller, în New York (m. 7. VI. 1980);
26. XII. 1962 – a murit Radu Stanca, în Cluj (n. 5. III. 1920, în Sebeș).
Sunt cel mai frumos din orașul acesta,
Pe străzile pline când ies n-am pereche,
Atât de grațios port inelu-n ureche
Și-atât de-nflorite cravata și vesta.
Sunt cel mai frumos din orașul acesta.
Aurel Rău: Darul adus de fiecare zi
de Ştefan Vlăduţescu
Ceea ce a făcut dintotdeauna valoarea expresiv-estetică a liricii lui Aurel Rău este remarcabila capacitate de a găsi suavitatea, mlădierea, fragilitatea şi foşnirea temporală a lucrurilor şi stărilor, a fiinţelor şi obiectelor. Categoria timpului (prin formele sale: momentul, intervalul, clipa, ritmul, ciclul, anotimpul, anul, veacul, mileniul etc.) şi modul în care existentul se situează în timp alcătuiesc, în rezonanţă cu întreaga operă, armătura antologiei „Optzeci de poezii” (Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2010).
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet
de Ştefan Vlăduţescu
Cartea lui Constantin Stan, „Trăieşte şi mergi mai departe”, (Piteşti, Editura Pământul, 2009), este romanul elegant şi rapid al unei iubiri în viteză care moare în timp ce se naşte. Ţesătura epică se constituie cu prioritate pe o armătură erotică. O poveste de iubire interculturală alcătuieşte scenariul fundamental. În acest cadru generic sunt apoi convocate teme privind formula existenţială, raportul corp-minte, rolul morţii în trăirea vieţii ca aprigă supravieţuire, rostul-sensul lumii, evaziunea în timp şi spaţiu, cunoaşterea.
Robert Radu Hervian: Spirit şi comunicare
de Ştefan Vlăduţescu
Prin cartea „Un portret al Americii în 21 de corespondenţe” (Bucureşti, Editura Hasefer, 2011), Robert Radu Hervian ne propune o imagine comprehensivă a spiritului american. Radiografia are loc prin intermediul a 21 de reportaje analitic-meditative. Acestea au fost scrise şi publicate în revista de limba română „Minimum”, din Israel, între mai 2004 şi aprilie 2010. Ele pornesc de la întâmplări, evenimente istorice, observaţii sau constatări şi se ridică la reflecţii revelatoare în legătură cu specificul conduitei, comportamentului şi existenţei americanilor. Foiletoanele ne ajută să înţelegem Statele Unite ale Americii.
Foto: Adrian Barbărasă, Pe gânduri
25. XII. 1941 – s-a născut Ioan Alexandru, în Topa Mică, jud. Cluj (m. 2000, Bonn);
25. XII. 1963 – a murit Tristan Tzara, în Paris (n. 16. IV. 1896, în Moinești);
25. XII. 1935 – a murit Paul Bourget, în Paris (n. 2. IX. 1852, în Amiens);
25. XII. 2000 – a murit W. V. Quine (n. 25. VI. 1908, în Ohio).
sarea se grupează în constelație
de păsări pe tumoarea căptușelii
Nicolae Manolescu şi Eugen Negrici: Argumente ontologice hard pentru actualitatea şi perpetuarea istoriei literare
de Ştefan VLĂDUŢESCU
I. Actualitatea şi perpetuarea istoriei literare constituie o derivată delicată a problemei aporetice a posibilităţii istoriei literare. Termenii ontologici fundamentali în care, în mod implicit, tema eventualei „inactualităţi” se formulează astăzi sunt exact cei în care îşi turnau interogaţia, în deceniile 4, 5 şi 6 ale secolului trecut, George Călinescu şi René Wellek. Datele de care trebuie să dea riguros seamă, în zilele noastre, proiectul unei istorii literare valide sunt, însă, altele. „În realitate, arăta George Călinescu în «Tehnica criticii şi a istoriei literare», critică şi istorie sunt două înfăţişări ale criticii în înţelesul cel mai larg. Este cu putinţă să faci critică curată fără proiecţie istorică, cu toate că adevărata critică de valoare conţine implicit o determinaţiune istorică, dar nu e cu putinţă să faci istorie literară fără examen critic. (…)
Felicia Gherghina: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade
de Ştefan Vlăduţescu
Pentru a înţelege mai bine lumea, spiritul cogitativ şi creator o organizează în grupe, în serii, în scheme, în configuraţii, în forme. Eul cunoscător caută modelul, pattern-ul. Este un demers ontologic fundamental: ordonarea lumii în concepte şi categorii. Prima formă de aducere în cadrul unei ontologii o reprezintă taxonomia, clasificarea. Când este vorba de hermeneutica literară, taxonomia poartă numele de tipologie. Din această perspectivă, cartea profesoarei Felicia Gherghina, „Tipologia feminină în opera literară a lui Mircea Eliade”, Craiova, Scrisul Românesc Fundaţia-Editura, 2007, este o admirabilă ontologie critică.