Din cărțile profesorilor. The Noise, de Ștefan Vlăduțescu (trad. Mirela Teodorescu)

B. Physiological noise refers to biological- Physiological deficiencies of communicational agents that affects emitting and/or signification of carrier physical  signal of significations. The voice issues of emitter or hearing issues of receiver generates physiological noise. Also, are inducing such a noise hearing loss, poor eyesight, hearing or visual impairments, blindness, hard of hearing, memory loss, pronouncing deficiency etc. A student that has problems with sight and is not wearing glasses, he will not see well what is written on the table, so, he will be under the influence of a physiological noise. Similarly would be the situation if he not wore  appropriate lens.

Continuă să citești

Din cărțile profesorilor. The Noise, de Ștefan Vlăduțescu (trad. Mirela Teodorescu)

The Noise, de Ștefan Vlăduțescu (trad. Mirela Teodorescu)

The noise is an important ontological element of communication. The noise concept appoints physical and/or psychological factors that influences negative the communication event progress: “Any factor that can obstruct the accurate transmitting, understanding or interpreting of the message” Pavalache-Ilie M., 2012 ). For  “noise” acceptance is used also “interference” notion; for example, D. J. Rothwell sees „semantic noise” as a generation of „interference” (Rothwell D. J., 2009, p. 12). Also, K. S. Verderber, R. F. Verderber and  D. D. Sellnow are speaking about „interference (distractions)”, as communication element (Verderber R. F., Verderber K. S., Sellnow D. D., 2010, p. 3).

Continuă să citești

Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012)

Un dramaturg al vremurilor noastre

03_Szekely_Csaba_130x150mm_Q-page-001

(Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012)

 

 de Daniela Gîfu

 

Suicidul, un fenomen-“tradiţie” în secuime, surprins inspirat de dramaturgul mureşean Székely Csaba, face obiectul celui de-al şaselea volum, Flori de mină, apărut în limba română în deja cunoscuta colecţie Teatru de buzunar, iniţiată la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureş. Tânărul scriitor este remarcat repede de media-audio londoneză, câştigând concursul BBC de dramaturgie cu un scenariu radiofonic, Do You Like Banana, Comrades?, care a fost montat apoi la Radioul britanic.

Continuă să citești

STEFAN VLADUTESCU: Comunicare jurnalistică negativă, de Dan Ionescu

com jurn neg

Comunicarea jurnalistică negativă

de Dan Ionescu

Pentru a-şi determina lucrarea Comunicare jurnalistică negativă, în ambientul semasiologic pe care-l presupun convictio şi persuasio, Ştefan Vlăduţescu umblă, în exordiu, la etimologie. E un pretext optim pentru consemnarea nonşalantă a intimei devieri de la sensul de bază. Termenii, deşi cu finalitate semantică similară şi în impact alb cu optica mai multor curente filosofice, denumesc mentalităţi varii de grup, în ale cărui jocuri intră distribuţia puterii, cu direcţii de aplicare asupra societăţii, după felul benevol sau nu al recepţiei individuale.

Continuă să citești

Prof. Livia Pigulea. Studiu: Nuvela psihologică Moara cu noroc, de Ioan Slavici

Prof. Livia Pigulea. Studiu: Nuvela psihologică Moara cu noroc, de Ioan Slavici

 

Nuvela este o specie a genului epic în proză, mai amplă decât schiţa şi mai simplă decât romanul, cu un conflict bine conturat.

Moara cu noroc este o nuvelă psihologică și se impune prin dinamica unor fapte dramatice, prin realizarea unor personaje puternice care acţionează după propriile lor îndemnuri, dar a căror viaţă este hotărâtă de un destin implacabil, ca în tragedii. Cum contribuţia directă a eroilor la desfăşurarea acţiunii este puternică, şi valoarea limbajului, a dialogului, ca document al vieţii sufleteşti, creşte. Moara cu noroc este o nuvelă psihologică.

Continuă să citești

Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română

Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română

Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”.

Continuă să citești

Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 10, de rezervă (Rezolvată). Bacalaureat, sesiunea iulie, 2012. Limba și literatura română

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Probă scrisă – Limba şi literatura română

VARIANTA 10

 

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citeşte următorul text:

ACTUL II, SCENA XVI

ACEIAŞI, fără DOMN

Acelaşi joc ca la începutul scenei precedente. Sentiment general de uşurare.

Fiecare se aşază la locul lui. Moment de tăcere.

BOGOIU (care a auzit ultima replică a Domnului, fără să-i dea prea mare atenţie, sare luminat, ca şi cum abia acum ar fi auzit-o): Ce-a zis? Joi? 12? Aţi auzit? A zis joi. A zis 12. Joi, joi, joi… E joi şi e 12. Daţi-mi o cretă! Daţi-mi un creion! Daţi-mi cerneală! Daţi-mi să scriu! (Scrie cu degetul pe jos, pe perete, în aer:) Joi 12 august, joi 12 august… Presimţeam eu, domnule! Îmi spunea inima. 12 august, 12 au… (entuziasmul îi scade subit, lasă cuvântul neterminat. […] Pe urmă, cu totul dezumflat:) Dacă azi e în doişpce, atunci pân’la cincisprezece mai sunt trei zile. Şi la 15…

Continuă să citești