Roxana Marian: Mede/EA sau Despre fericirea conjugală. Cronică, de Daniela Gîfu

Fusesem invitată la spectacolul Mede/Ea într-o zi de noiembrie 2012. Urma să fie jucat în sala mică a Teatrului Naţional din Târgu-Mureş. Lumea bună a urbei, îmbrăcată aşa cum învăţasem că se cuvine să te prezinţi într-o asemenea ambianţă. Şi cum altfel, doar secţia română era în sărbătoare. Mă conformasem şi eu cu bucuria adolescentei de odinioară, când a merge la teatru însemna un eveniment şi o îndatorire, totodată. Îndatorire, fiindcă mergeam cu clasa sub atenta supraveghere a învăţătoarei, fiecare elev beneficiind – e drept, printr-o oarecare constrângere impusă de sistem – de un abonament lunar. Acum mi-e dor de acele zile, fiindcă nu prea îmi mai găsesc timp să merg la spectacole. Nimeni nu mă mai constrânge (Sâc!).

Continuă să citești

Ioan Slavici: Moara cu noroc (nuvela psihologică). Referat, de D. Ionescu

Cele mai valoroase lucrări pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt din domeniul nuvelisticii, iar cele şase volume de nuvele, primul intitulându-se Novele din popor – 1881, au contribuit la progresul literaturii române în direcţia  înfăţişării realiste a vieţii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale şi prin crearea unor personaje reprezentative care ilustrează anumite principii morale. Despre Novele, Mihai Eminescu scria că „exprimă fondul sufletesc al poporului nostru“.

Continuă să citești