Fotografia zilei: Schönbrunn în zi de vară
Arhive lunare: octombrie 2016
Epigrama zilei: Suprarealismul semnului de întrebare, de Petre Cazangiu
Suprarealismul semnului de întrebare
Nu cumva, prin strict …DADA –
(Precum și- n Revista unu) –
Despre manifestele dada*, de Dan Ionescu
Despre manifestele dada *, de Dan Ionescu
*Articol apărut în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 9 / 2016
O întrebare de actualitate ar fi: de ce nu este citită astăzi opera dadaiștilor?, iar un posibil răspuns, pentru că elementele experimentale conținute au fost preluate și dezvoltate.
E posibil ca dadaismul să fi apărut din gândul inițiatorilor, de a inventa ceva, pentru ca istoria literaturii să le rețină numele în primele rânduri. În acest fel, își recunoșteau dezavantajele față de predecesori, capi sau reprezentanți ai altor curente literare, a căror operă se împlinise într-un curent literar consacrat.
Epigrama zilei: Suma sumelor: TREI în UNU, de Petre Cazangiu
Suma sumelor: TREI în UNU
De la Plotin, vechi amic,
TIMPU-i doar PREZENT – voinic,
Epigrama zilei: Osândă și izbăvire, de Petre Cazangiu
Mihai Fotache: Împăcat cu Dumnezeu – Existența, o săgeată a timpului. Recenzie, de Mirela Teodorescu
Scriitor, jurnalist de investigații notabil, filozof și om de cultură de excepție, prin apariția volumului Împăcat cu Dumnezeu– Editura ARPIF-Press Apimed Fundația ”Eugen Carada”, Mihai Fotache ne prezintă un roman de introspecțiune matur, bine așezat în tehnici narative, concepte și marcheri specifici romanului. Tematica prezentată de autor este reprezentată de trăirile artistului, momentele prin care acesta trece în elaborarea, construcția, zidirea unei opere artistice. O creație se trudește, se trăiește, se zidește cu sacrificii, cu trăiri intense, cu pierderi, cu căderi, cu reveniri, cu treceri din starea de agonie la extaz.
Sieranevada: film de Cristi Puiu. Recenzie, de Milena Munteanu
Despre greșeală*(I), de Dan Ionescu
Despre greșeală* (I)
„Greșelile nu se iartă, ci se repară.“ (Nicolae Iorga)
*Din volumul în curs de apariție, Virtualități ale compromisului
O eroare comisă este deja istorie, deci n-o putem exclude, numai atmosfera consecutivă trebuie atenuată.
Dacă față de mine greșește primul cineva, între noi totdeauna va fi tensiunea mocnind, a acelei supărări, oricât de mult, în revederi, ne-am abate de la teme angajante în direcții opuse.
Mai bine ar fi să nu greșim, dar erare humanum est.