Am avut prilejul sã mă aflu în Canada de mai multe ori, din 2005 până în 2017, timp în care am desfăşurat un program de cunoaştere pe o arie cuprinsã între Niagara, Toronto si Ottawa, cu staţionãri mai îndelungate la Kitchener-Waterloo şi Toronto-Mississauga. Pretutindeni am întâlnit români sau am auzit vorbindu-se despre ei, dar unele momente si locuri m-au impresionat în mod deosebit. La Biserica Ortodoxã „Sfântul Ioan Botezãtorul” din Kitchener, unde oficiază părintele paroh Dumitru Ichim – căruia i-am oferit una din cărţile mele şi care mi-a dăruit cu toatã mărinimia cartea de versuri a domniei sale „Floarea fântânilor pierdute”– am aflat cã in zilele de sărbătoare vin aici mulţime de români, uneori şi din SUA, sã se adape la izvorul credinţei străbune. M-a uimit cum, după terminarea slujbei, românii se constituiau în grupuri care adesea se întrepătrundeau sau se destrămau formându-se altele, schimbau impresii, exprimau opinii, nelipsind ştirile din ţarã. Într-un asemenea grup, prin discuţii şi ajutat de prietenul Ciucă Nicolae, m-am apropiat mai mult de Victor Câmpeanu (Kampian), fermier din zonă şi epitrop al bisericii, stabilit în Canada din 1966 şi urmat de părinţi în 1986.
Impresii despre Canada și românii „canadieni”. Din Jurnalul prof. Ion R. Popa
2