| Ghergani, noiembre 1880 |
Iubite amice,
Tu știi, ca și mine, că a fost un timp cînd trebuia mare îndrăzneală și abnegațiune unui român ca să cugete naționalitate și libertate; pentru aceasta îi trebuia mai întîi să renunțe la orice favoare, la orice solicitudine, la orice dreptate chiar din partea guvernului, să încheie pact cu persecuțiunile, cu exilul și cu proscripțiunea; să lase orice speranță.
Continuă să citeștiIon Ghica (12.VIII.1816 – 07.V.1897): Scrisori către Vasile Alecsandri
Altădată în incinta mănăstirii Cozia, era cuprinsă și Bolnița. Spărgându-se zidurile împrejmuitoare pentru a face loc șoselei ce trebuia să meargă de-a lungul Oltului prin munți, spre Sibiu, ea a rămas răzlețită pe muchia dealului care se ridică din marginea drumului spre apus. A fost înălțată de către Petru feciorul din flori al lui Radu cel Mare, care trăise în cinul călugăresc de la Argeș sub numele de Paisie și care, ajuns în domnie, își ia numele de Radu Vodă. Zidirea ei s-a făcut în ultimii ani ai domniei lui Radu Vodă, 1542 -1543.
Continuă să citești
Teodor Mazilu (10.VIII.1930 – 18.X.1980): Proștii sub clar de lună (1963)
Panait Istrati (10.VIII.1884 – 16.IV.1935): Kyra Kyralina (1924)
*Articol apărut în revista „Năzuința”, Craiova, 1926, nr. 6
Orice cunoștință, declară empirismul, este reductibilă sau la percepții, la care se adaugă imaginile memorate, ambele câștigate prin afectarea simțurilor extern și intern, sau la relații între reprezentări, relații fixate de gândire sub indicațiile datelor sensibile. Numai percepția are competența deciziei, ce este obiectiv (real) și ce nu; numai experiența se pune în legătură cu obiectul, însă obiectul empiric este fenomenal, deoarece percepția care îl indică este o modificare a subiectului perceptor și totodată se referă la ceva individual și izolat. Percepția este numai semnul lucrurilor, nu chiar lucrul; însă pentru noi, practic, altă obiectivitate decât cea empirică nu e cu putință. A fi obiectiv este a fi perceput, a fi conținut de conștiință. Principiul conștiinței este respectat mai consecvent de empirism decât de raționalism. Nu cunoaștem obiectele metafizice, ci numai reflexul lor subiectiv. Empirismul tinde spre idealism subiectiv, servindu-se metodologic de o analiză psihologică a cuprinsului conștiinței.
Continuă să citești
Capul meu e adesori un vârtej
Pe aceeaşi punte se întâlnesc
Mieluşeii celor mai nelămurite dorinţi
Şi imboldul întru silabisirea tainicului nadir
Saşa Pană (08.VIII.1902 – 22.VIII.1981): Iarba fiarelor (1937)