https://blog.revistaderecenzii.com/

Paștele, un cuvânt sacru în viața oricărui creștin, este una din marile sărbători ale omenirii, însemnând triumful vieții asupra morții, al luminii asupra întunericului, al izbăvirii și se crede că este specific numai oamenilor.

Poporul român are chiar o vorbă „la Paștele cailor”, despre care se spune că înseamnă „niciodată”, deoarece caii nu au Paște.

Și totuși în rândul etnicilor bulgari din Târgoviște există un obicei  al începutului anului agricol, intitulat „Paștele Cailor”, unic în România, despre al cărui istoric și a cărui desfășurare ne-au vorbit cu multă amabilitate ghidul excursiei noastre și domnul Marinică Șerban, locuitor al cartierului sârbesc (bulgăresc) din Târgoviște, român căsătorit cu o bulgăroaică. 

După ce Bulgaria a devenit pașalâc turcesc, o parte din bulgari s-au refugiat în România unde li s-a spus sârbi ca să fie protejați.

Majoritatea se ocupau cu agricultura, erau foarte buni legumicultori și din dorința de a avea roade bogate s-au gândit ca primăvara, înainte de începutul muncilor agricole, să binecuvânteze semințele, uneltele și, în mod deosebit, animalul care le era de mare ajutor, calul, și așa a apărut obiceiul „Paștele Cailor”, denumit în comunitate „Tudorița”, transformat ulterior într-o adevărată sărbătoare.

Acesta se desfășoară în prima sâmbătă din Postul Paștelui, de Ziua Sfântului Teodor Tiron, despre care se crede că s-a transformat în cal.

Denumirea „Tudorița” atribuită de localnici obiceiului este, probabil, un derivat de la numele sfântului.

Anul aceasta sărăbtoarea a fost organizată de Asociația Zaedno a Bulgarilor din Târgoviște și s-a desfășurat pe data de 4 martie, în cartierul sârbesc (în realitate, bulgăresc) „Matei Voieovd” din Târgoviște. 

Manifestarea a constat într-o paradă a căruțelor trase de cai împodobiți de sărbătoare, o slujbă de binecuvântare a cailor desfășurată la Biserica „Sfântul Nifon – Sârbi” din cartierul sârbesc, un concurs „Cel mai frumos cal”, un spectacol și premierea cailor.

În prealabil, bărbații au pregătit  caii pentru sărbătoare și femeile au preparat pentru oameni și cai konceta, niște pâinicuțe în formă de mânz, care au la bază credința străveche a grădinarului că animalul său care îl ajută să își câștige existența este egal cu el, că trebuie tratat ca un frate sau prieten cu care trebuie să își împartă bucata de pâine pentru a supraviețui și a fi puternic în timpul muncilor agricole.

La ora 10, pe Bulevardul Independenței alaiul căruțelor s-a îndreptat către Biserica „Sfântul Nifon – Sârbi”, din cartierul bulgăresc „Matei Voievod”.

La biserică s-a desfășurat slujba religioasă de binecuvântare a cailor și a stăpânilor acestora, oficiată de un sobor de preoți, la care au participat membri ai comunității bulgărești, majoritatea îmbrăcați în costume populare, cât și persoane oficiale, printre care s-a aflat și Excelența Sa Radko Vlaykov, ambasadorul Republicii Bulgare la București.

Femeile au adus la biserică și coșurile cu pâinicuțe, „konceta”, pentru a fi sfințite.

Preoții au citit rugăciuni speciale de binecuvântare a animalelor: „Doamne, Dumnezeule, binecuvintează animalele din comunitatea noastră și păzește-le de toată răutatea vrăjmașului celui văzut și nevăzut, de cumplita moarte, de toată boala, neputința, înmulțește-le în numele tău cel sfânt și dăruiește-le, Doamne, sănătate prin stropirea cu apă sfințită etc.”

Oamenii au fost stropiți cu agheasmă.

Părintele Victor Drăghicescu a transmis mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon al Târgoviștei, care a apreciat buna  conviețuire și buna conlucrare dintre etnicii bulgari și români,  contribuția lor la dezvoltarea localității și a județului,  scopul sărbătorii de binecuvântare a roadelor pământului și a animalelor cu ajutorul cărora și-au câștigat și își câștigă existența, atașamentul omului față de animal, dragostea om-animal și le-a adresat oamenilor urări de sănătate și viață ferită de ispite.

  După slujbă, într-un spațiu din apropiere, caii au fost sfințiți cu agheasmă de către preoți, femeile au oferit pâinicuțele (konceta)  bărbaților care le-au împărțit în două, o jumătate au mâncat-o ei și cu cealaltă jumătate și-au hrănit caii.

După aceea, atât caii, cât și stăpânii lor au participat la un concurs de frumusețe.

În Căminul Cultural s-a desfășurat un spectacol care ne-a oferit posibilitatea de a cunoaște și alte obiceiuri ale începutului de an agricol și frumusețea dansului, cântecului și portului popular bulgăresc.

Au fost invitate patru ansambluri bulgărești, din localități diferite. Cel din localitatea Izvoarele, județul Teleorman a prezentat obiceiul numit Zarezanul, dedicat sfințirii viței-de-vie și slăvirii Sfântului Trifon, ocrotitorul grădinilor, livezilor și viilor.

Pe scena Căminului Cultural din Târgoviște a fost  îmbinată prezentarea teoretică a obiceiului cu simularea lui, atât cât a fost posibil într-un mediu diferit de cel agrar.

Desfășurarea obiceiului se realizează după un ritual străvechi, adus din Bulgaria de cei care și-au găsit refugiu pe teritoriu românesc în vremuri de restriște, cu sute  de ani în urmă.

Femeile pregătesc pâine pe care este ornat motivul viței-de-vie.

La biserică se desfășoară o slujbă religioasă, după care preoți și bărbați se deplasează la vie. Rostesc rugăciuni către Sfântul Trifon, dezgroapă sticlele de vin care au fost îngropate aici în toamna trecută, taie câteva corzi și le stropesc cu vin.

După aceea, în localitate are loc o petrecere la care sunt nelipsite pâinile pregătite de femei și vinul.

Prezentarea teoretică a fost presărată cu recitarea de poezii în limba bulgară, dedicate Sfântului Trifon și viței-de-vie, cu tăierea câtorva corzi dintr-o viță adusă pe scenă, stropirea lor cu vin și împărțirea spectatorilor, simularea unei petreceri.

Un ansamblu din comuna Brănești, județul Ilfov, denumit „Cucii din Brănești”, a prezentat  obiceiul cucilor, cu rol de alungare a spiritelor rele și de fortificare a ființei umane.

Acesta a fost executat de bărbați costumați în femei și bărbați, reprezentând perechea de cuci. Au purtat pe cap căciuli foarte mari confecționate din flori de hârtie colorată și pe față măști.

Cu ajutorul acioaielor, al unei mături și al unui pămătuf cu care băteau pe cineva pe spate alungau spiritele rele și îi fortificau pe cei pe care îi băteau cu palma.

Reprezentanți ai bulgarilor din comuna Băleni, județul Dâmbovița au prezentat obiceiul numit „Duminica mironosițelor” sau „Boboșarca”,  dedicat învierii lui Iisus Hristos, memoriei celor morți și alungării vărsatului numit „boboșarcă”.  

El se desfășoară în noaptea din ajunul Duminicii Mironosițelor. După slujba religioasă de la miezul nopții, femeile merg în cimitir, aprind focuri în jurul cărora intonează cântece de slăvire a lui Iisus, aprind lumânări la morminte, dau de pomană.

A doua zi, sătenii se adună la o masă frățească, muzică, dans și voie bună pentru a-și manifesta bucuria învierii lui Iisus.

 În vremurile vechi, la răspântii se așeza o masă, în jurul căreia se spuneau rugăciuni, cu scopul de alungare a vărsatului. Astăzi masa este așezată la câte o biserică din răspântii.

Pe scena Căminului Cultural din Târgoviște spectacolul a continuat cu intepretarea de cântece și executarea de dansuri populare bulgărești, atât de către invitați, cât și de ansamblul de copii „Busuiocelul” al Comunității Bulgarilor  dinTârgoviște.

Autenticul bulgăresc a fost evidențiat și prin costume populare,  foarte frumoase, bogat înflorate, pline de viață,  purtate de participanții la sărbătoare. Sărbătoarea s-a terminat cu premierea cailor și a stăpânilor lor și atribuirea de diplome tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a acesteia.