https://blog.revistaderecenzii.com/

Despre prieteni

Am crescut cu convingerea că prieteni erau cei cu care automat petreceam cel mai mult timp la joacă sau la şcoală, cei care mă aprobau sau mă laudau, cei care îmi căutau sprijinul sau aprobarea… Anii au trecut, prietenii s-au schimbat, cu zecile, poate chiar cu sutele, unii au rămas, alţii au plecat, cu unii m-am reîntâlnit, pe alţii i-am pierdut definitiv, dar nici până în ziua de azi nu am găsit o definiţie anume pentru prieteni.

Am căutat părerea unor oameni mult mai înţelepţi decât mine şi dintre toate variantele găsite am reţinut două cu care rezonez cel mai mult. Dacă definiţiile lui Paler trasează cumva principalele jaloane pentru ceea ce înţeleg eu prin prietenie, poemul lui Borges simt că devine în mare măsură declaraţia mea pentru toţi cei care mă cunosc şi mă consideră nu neapărat fiica, soţia, ruda sau cunoştinţa – ci prietena lor.

Pentru că dincolo de tot şi toate, cele două materiale explică foarte clar căviaţa fără prieteni NU este viaţă, este doar existenţă…

Octavian Paler – Despre prietenie

”Prieten adevărat îţi este acela care prin orice metode încearcă să te ajute să te cunoști pe tine, să te înveţe să ai suficientă încredere în tine şi în deciziile tale, să-ţi arate că percepţia pe care o ai despre tine şi despre lume nu este cea mai bună.

Prieten adevărat este cel care te forţează să gândeşti, să înveţi că niciodată nu e prea târziu să faci ceva ce-ţi doreşti cu adevărat, să te ajute să înveţi că poţi culege stele dar să rămâi cu picioarele pe pământ.

Prieten adevărat este cel care te ajută să te regăseşti, este cel care îţi deschide ochii pentru a vedea clar lucruri pe care din motive obiective sau subiective până la un moment dar nu le vedeai sau nu doreai să le vezi.

Prieten adevărat este acela care indiferent de vârstă şi de situaţie reuşeşte să te facă să-ţi dai seama că viaţa poate fi frumoasă cu adevărat dacă eşti în stare să alegi din ea numai ceea ce te poate face fericit.

Prieten adevărat este persoana care te provoacă să gândeşti, să te analizezi, să vezi dacă nu cumva tu eşti singurul vinovat pentru toate nenorocirile şi supărările pentru care ţi-ai învinovăţit soarta, refuzând să accepţi că eşti singurul vinovat.

Chiar dacă la un moment dat ai crezut că doar te înjoseşte, dacă ai curajul să recunoşti că ceea ce a făcut a fost spre binele tău, să te analizezi şi să te hotărăşti să schimbi ceea ce nu te avantajează, atunci este un prieten adevărat şi trebuie să fii recunoscător că ai întâlnit un asemenea OM.”

Jorge Luis Borges – Poem pentru prieteni

„Nu pot să-ţi dau soluţii pentru toate problemele vieţii

Şi nu am răspuns la îndoielile şi temerile tale,

Dar pot să te ascult şi să iau parte la zbuciumul tău.

Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău,

Dar când vei avea nevoie de mine, voi fi alături de tine.

Nu pot să te opresc să faci un pas greşit,

Dar pot să-ţi dau mâna, să te susţin să nu cazi.

Bucuriile, victoriile şi succesele tale nu-mi aparţin,

Dar mă bucur sincer când te văd fericit.

Nu judec deciziile pe care le iei în viaţă.

Mă străduiesc să te susţin, să te stimulez şi să te ajut, de-mi ceri.

Nu pot trasa pentru tine limitele între care să acţionezi,

Dar îţi pot oferi spaţiul necesar să progresezi.

Nu pot să te feresc de suferinţă când durerea-ţi frânge inima,

Dar pot plânge cu tine şi pot aduna bucăţile, ca s-o întregeşti din nou.

Nu pot să-ţi spun cine eşti şi nici cine ar trebui să fii.

Pot doar să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău.

Zilele acestea m-am gândit la prietenii mei, printre care te găseai şi tu.

Nu erai nici în frunte, nici la urmă şi nici la mijloc,

Nu începeai şi nici nu încheiai lista.

Nu erai nici primul, nici ultimul.

Şi nici eu nu pretind să fiu primul, al doilea sau al treilea pe lista ta…

Mi-e de ajuns că vrei să te numeri printre prietenii mei.

Îţi mulţumesc că ești unul dintre ei.”