https://blog.revistaderecenzii.com
În perioada 17-31 mai 2024, Serviciul „Cercetare, îndrumare și valorificare a patrimoniului” din cadrul Direcției Județene de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, coordonator referent Anișoara Ștefănucă, a organizat Expoziția și concursul de fotografie document – „Mărturii etnografice”.
Conform comunicatului de presă al Centrului Județean de Cultură Prahova, principalul obiectiv al acestei acțiuni, cât și al activității întregului departament este „cercetarea științifică aplicată a fenomenului cultural, conservarea și tezaurizarea informațiilor etnografice, valorificarea materialelor rezultate și nu în ultimul rând promovarea acestora în rândul publicului larg cât și al specialiștilor”. În concurs au fost înscrise aproximativ 200 de fotografii vechi, din secolul al XX-lea, aparținând a 14 persoane din localitățile prahovene: Izvoarele, Valea Doftanei, Măgurele, Ceptura, Telega, Bătrâni, Băicoi.
Acestora li s-au adăugat și câteva costume populare și ștergare, ceea ce a întregit aspectul vieții prahovene tradiționale și a reflectat pasiuni, îndeletniciri, înclinații.
Fotogafiile oferă o imagine diacronică a costumului popular tradițional din localitățile amintite, a unor obiceiuri legate de marile evenimente din viața omului: nașterea, nunta, înmormântarea, a unor obiceiuri calendaristice, ocupații, milităria.
Nunta, evenimentul care s-a bucurat de cea mai mare atenție din partea familiei și a fotografilor, aduce în fața noastră imagini ale vestimentației specifice, purtatul ploștii cu vin, cununatul, glume pe seama nașilor și a socrilor.
Nașterea și înmormântarea apar în fotografii mai puține, dar reprezentative pentru sugerarea unui statut și a unor obiceiuri.
Un bărbat, pregătit să plece pe ultimul drum, are pe piept o mulțime de decorații, coșciugul cu trupul unui copil mort este purtat de patru copii care au pe umăr câte o batistă cusută, conform obiceiului satului.
Convoiul mortuar se deplasează pe stradă, cu preotul în față.
Obiceiurile calendaristice sunt specifice Crăciunului și Anului Nou și reflectă momente de bucurie din viața omului, precum: ritualul tăierii porcului, sorcova, plugușorul.
Unele fotografii de grup realizate la biserică surprind sărbători religioase.
Ocupațiile satului, precum: creșterea animalelor, lucrarea pământului, cusutul, torsul, fac obiectul câtorva fotografii.
În o parte din fotografii sunt vizibile și aspecte ale arhitcturii țărănești din naumite sate.
Alte fotografii înfățișează persoane/personalități reprezentative din viața comunității: preotul, învățătorul, pictorul de biserici, un bărbat ajuns la vârsta de 100 de ani.
Fotografiile reflectă și alt aspect aproape uitat al vieții românești de altădată, milităria, reprezentată de tineri îmbrăcați în uniformă ostășească.
Viața satului este prezentată în evoluția ei, atât în ceea ce privește vestimentația, cât și alte aspecte: pe lângă car, căruță, au apărut și motoretele, oame nii au început să meargă la băi.
Inedită este realizarea a două din fotografii pe suport metalic.
Expoziția este realizată după modelul unui interior țărănesc, în care fotografiile sunt aranjate sub forma unor tablouri deasupra cărora sunt expuse ștergare cu motive florale și zoomorfe și în colțuri costume populare noi, într-o diversitate de culori: alb, roșu, albastru, negru, ceea ce sporește impresia de viață.
Impresionantă este realizarea unuia dintre costume de către o bătrână în vârstă de 92 de ani.
Viața comunității sătești este prezentată în ansamblul ei, cu locuitorii ei de vârste și statute diferite, cu relații interumane și relații între oameni și animalele lor de muncă și de subzistență, cu îndeletnicirile, ritualurile, bucuriile și necazurile ei, încât se poate spune fără să exagerăm că Expoziția „Mărturii etnografice” se constituie într-o minimonografie a satului românesc prahovean.
Este salutară inițiativa Centrului de Cultură Prahova de a realiza această expoziție-concurs, de a stimula participanții prin premiere, de a le înapoia fotografiile originale și de a le păstra în arhive scanate pentru salvgardarea unei părți a patrimoniului cultural național în vederea unei bune cunoașteri a trecutului cultural românesc în câteva din elementele sale semnificative.