https://blog.revistaderecenzii.com
Miercurea Mare, a patra zi din Săptămâna Patimilor, este o zi cu o profundă încărcătură spirituală, dar și cu valențe importante în tradiția populară românească. Deși nu este la fel de marcată precum Joia sau Vinerea Mare, Miercurea Mare păstrează în folclorul nostru o serie de obiceiuri, superstiții și practici legate de purificare, muncă și credință.
🌾 1. Zi de post și rugăciune
- Este o zi în care se ține post negru de către cei foarte credincioși, ca semn de participare la suferința lui Hristos.
- Se citește Evanghelia femeii păcătoase care L-a uns cu mir pe Iisus, gest văzut ca un simbol al pocăinței și iubirii adevărate.
🧹 2. Curățenia de Miercurea Mare
- În tradiția populară, această zi era rezervată curățeniei generale în casă și în jurul gospodăriei, pentru a nu se lucra în Joia și Vinerea Mare.
- Se spunea că dacă nu termini curățenia până Miercurea Mare, casa va rămâne „cu păcate” peste an.
🔥 3. Focuri rituale
- În unele sate, se aprindeau focuri simbolice pentru purificarea locului, așa-numitele „focuri de Miercurea Mare” – considerate protectoare împotriva duhurilor rele.
- Fumul acestor focuri „curăța” și simbolic casa și sufletul.
🍞 4. Gătitul pascal: începutul pregătirilor
- Încep de pe acum unele pregătiri pentru Paște: se făcea maiaua pentru cozonaci, se alegea făina albă pentru pască.
- O superstiție spunea că dacă începi gătitul de miercuri, toate cele făcute vor fi mai bune, „binecuvântate”.
🐓 5. Superstiții legate de muncă
- Nu era bine să torci, să coși sau să speli rufe în această zi, pentru că se credea că aceste activități atrag ghinionul sau „leagă norocul”.
- Totodată, cine muncește peste măsură miercuri riscă să nu aibă liniște în ziua Învierii.
🌿 6. Credința că se „închid cerurile”
- Există credința că începând din Miercurea Mare „se închid cerurile” și rugăciunile ajung mai greu la Dumnezeu – semn al suferinței care se apropie.
- De aceea, era zi de introspecție, rugăciune și iertare.