FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist
de Ştefan Vlăduţescu
Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă şi sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericeşti, culturale şi ştiinţifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoţit de fotografii confirmative, revelatoare. Mişcarea ideilor o asigură observaţiile proaspete şi reflecţiile paradoxiste, adică surprinzătoare şi de profunzime. Mobilitatea şi atenţia la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic şi recentul fotojurnal instantaneu al lui Florentin Smarandache: „În Vestul Sălbatic” (Craiova, Editura Sitech, 2013).
Jurnalul consemnează călătorii în fostul „Vest Sălbatic”. Peste vechea imagine se suprapune noul profil de Vest modern, cultivat, civilizat, umanizat: un „Vest Nesălbatic”. Motivele de călătorie sunt diverse: excursii în legătură cu care decizia se ia în ultimul moment, deplasări la conferinţe ştiinţifice sau participări la decernări de premii. Punctul de plecare şi de revenire este întotdeauna la 2000 de metri deasupra nivelului mării. Când este acasă în S.U.A., Florentin Smarandache este permanent la înălţime. De altfel, oriunde s-ar afla excepţionalul profesor Smarandache este la înălţime, la altitudine. Oraşul său de la 2000de metri, Gallup, este centrul paradoxismului mondial. Este locul virtual către care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache.
Secţiunile cărţii sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiaşi secvenţe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanţele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalităţi şi personaje, de la note melancolice şi impresii la dezbateri de idei şi teorii de vădită noutate şi dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieţii. Spaţiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado şi Arizona.
Formula jurnalului instantaneu este una ce se încadrează în literatura de frontieră, împreună cu memoriile şi epistolele. Ceea ce înainte de toate, face din Florentin Smarandache un prozator cu peniţă de noutate nu sunt impresiile de călătorie surprinzătoare, vii şi de maxim realism. Pe acest palier s-ar putea spune că jurnalele instantanee sunt propuneri de trasee de viaţă şi că ele pot fi retrăite, refăcute de oricine pe cont propriu. Nu impresiile prin transcrierea lor conştiincioasă vădesc scriitorul, ci notaţiile vibrante, reflecţiile asupra evenimentelor, întâmplărilor şi a mersului lumii.
Florentin Smarandache este un prozator deghizat în reporter paradoxist. El desprinde semnificaţii din peisaj şi din fapte. Realmente, Florentin Smarandache trăieşte literar şi paradoxist şi se exprimă literar şi paradoxist. Este preocupat de noutate şi de înţelesul a ceea ce s-a întâmplat sau este pe cale să se întâmple.
Deviza sa de pornire este „în fiecare zi să întreprinzi ceva nou” (Smarandache F., 2013, p. 117), iar deviza sa de analiză este „în fiecare seară îmi fac bilanţul zilei”. Ceva nou poate fi gândit sau poate fi simţit. Pentru a vedea ceva nou trebuie să călătoreşti. Pentru a gândi ceva nou trebuie să priveşti către mecanismele propriei gândiri şi să identifici teme de interes, să le concepi sau să le translatezi în sisteme de referinţă surprinzătoare.
A experimenta şi a experienţia sunt cadrele mentalului şi senzorialului. Un „experiment ştiinţific” în această privinţă îl regăsim în cele două intervenţii la Caltech, la o conferinţă de fizică. Participă la eveniment întrucât „conferinţele astea îţi deschid orizontul” (Smarandache F., 2013, p. 33). Aici prezintă două subiecte „neconvenţionale”: „Legătura dintre neparticulă şi nematerie” (împreună cu dr. Ervin Goldfain) şi „Eliberarea quarkului în cadrul Fuziunii la Rece” (împreună cu Victor Christiano).
Aventurilor mentale le corespund aventuri ale simţurilor. Memorabilă este experienţierea spaimei: „Hai să tragem o porţie de spaimă!” (Smarandache F., 2013, p.59). Excursiile şi călătoriile ce par soţiei domniei sale doamna Lilia ca fără capăt sunt temeinic fundamentate intelectual: „mereu ai câte ceva de văzut”. Pe de altă parte, „excursiile te ajută să ieşi din tine însuţi, să-ţi găseşti armonia şi pacea”. O năzuinţă fascinantă de absolut se regăseşte în excursii şi călătorii: „Parcă aş tot călători … la infinit. (…) Călător ca vântul şi ca gândul. Călător la nesfârşit”.
A treia secţiune a volumului include participarea plină de succes a lui Florentin Smarandache la concursul de cărţi al statului New Mexico. La finalul lui 2012, pentru a doua oară consecutiv, profesorul universitar dr. Florentin Smarandache, de la University of New Mexico, a primit premiul statelor New Mexico şi Arizona la categoria de cărţi de ştiinţă şi matematică pe anul 2012, pentru cartea scrisă împreună cu profesoara W. B. Vasantha Kandasamy, de la Institutul de Tehnologie din Chennai, India. Cartea pentru care le-a fost atribuit premiul este „DSm Super Vector Space of Refined Labels”, publicată în 2011 la Zip Publisher din Columbus Ohio.
Ca stil şi conţinut fotojurnalul instantaneu „În Vestul Nesălbatic” este remarcabil. El constituie o lectură plăcută şi instructivă. Rămâne valabil postulatul din fotojurnalul „Vida pura” (2012): „Vizitez şi învăţ”. Un mare savant învaţă pe alţii şi cu modestie învaţă din lumea în care trăieşte. Astfel, dă o lecţie de ştiinţă şi de caracter care-l face excepţional.