https://blog.revistaderecenzii.com
Vineri, 12 septembrie 2025, la Centrul Județean de Cultură Prahova a avut loc vernisajul Expoziției „Identități locale și regionale. Elemente de port popular tradițional românesc și grecesc”, coordonator de proiect, Anișoara Ștefănucă, etnograf, șef Cercetare al Centrului Județean de Cultură Prahova.
„Expoziția se dorește a fi un veritabil dialog cultural, o invitație de a descoperi simboluri, semnificații, tradiții străvechi, încifrate de piesele de port tradițional – ca elemente definitorii ale identității.”, potrivit comunicatului Centrului Județean de Cultură Prahova.
Au fost expuse piese autentice de port tradițional românesc din colecția profesoarei Iulia Pîrvu și piese de port tradițional grecesc din patrimoniul Uniunii Elene din România.
Expoziția a fost prezentată de Anișoara Ștefănucă, de Aris Zisopol și de Iulia Pîrvu.
În expozeul Domniei Sale, Anișoara Ștefănucă a mulțumit colaboratorilor acestor expoziții, Iulia Pîrvu și Comunitatea Elenă din județul Prahova.
A apreciat interesul Iuliei Pîrvu pentru achiziționarea, recondiționarea și conservarea de costume populare românești pentru a ne putea bucura cu toții de ele, a evidențiat importanța culturii grecești pentru cultura universală, diversitatea costumelor expuse care provin din diferite zone ale Greciei, precum: Pont, Epir, Tracia, Insula Creta etc., legătura dintre locul și momentul istoric în care este creat un costum și specificul său, somptuozitatea costumelor grecești și rolul lor în exprimarea unui anumit statut social, a dorinței de etalare, a dragostei de frumos. A stabilit similitudini între costumele populare românești și cele grecești, care se datorează vecinătății spațiale și schimbului de populații. Printre acestea a amintit: cămașa purtată de ambele popoare, cât și fustanela grecească și cămașa încrețită românească, purtată în Muntenia și chiar în județul Prahova.
Aris Zisopol, reprezentant al Comunității Elene din România, a evidențiat legătura dintre costumele populare grecești, rădăcinile antice ale culturii grecești, istoria, geografia, religia Greciei. A descris costume, a stabilit asemănări între costumele populare grecești și cele românești.
A comparat costume din diferite zone ale Greciei, precum Grecia continentală, Grecia insulară. Astfel, cei prezenți au putut afla că în Grecia continentală costumele sunt mai grele, în Grecia insulară, mai ușoare, cele din Creta au și cizme. Printre motivele de origine ortodoxă prezente pe costumele populare a menționat crucea, alfa și omega.
Unele costume și dansuri poartă amprenta anilor grei ai ocupației otomane, când au constituit și o formă de păstrare a identității și a integrității naționale.
Sunt fuste care au 400 de pliuri, număr egal cu cel al anilor de ocupație otomană, pentru a nu pica în mâna turcilor, femeile se retrăgeau și dansau pe vârf de munte, bărbații purtau lamă la încălțămintea portului popular.
Au fost menționate și asemănări între costumul popular din Grecia și cel al macedonenilor din România, favorizate, în mod deosebit, de păstorit.
Aris Zisopol a anunțat și următoarea activitate a Comunității Elene din România, „Alfabetul Conviețuirii”, care se va desfășura la Ploiești, în zilele de 19-21 septembrie 2025.
Iulia Pîrvu este colecționara a peste 100 de obiecte de port popular și cusături românești.
Pentru ea costumul popular românesc are atât o valoare identitară, cât și terapeutică și îl poartă cu drag acasă, pe stradă, la diverse evenimente.
A considerat expoziția un dialog cultural, o formă de manifestare a cunoașterii, armoniei, toleranței, interculturalității.
Participanții la eveniment au apreciat contribuția adusă de expoziție la cunoașterea specificului etnografic al celor două țări, ineditul asocierii, proveniența costumelor de pe un spațiu vast, documentarea foarte bună care a stat la baza prezentărilor, importanța ei atât pentru încântarea ochiului, cât și pentru realizarea de studii de profil.
Activitatea s-a încheiat în ritmurile muzicii și dansului grecești, interpretate vocal și la chitară de Ianis Tricu și de Ansamblul „Kymata”.
Expoziția va fi deschisă până pe data de 28 septembrie 2025.