https://blog.revistaderecenzii.com

                                                                                                                   În zilele de 31 octombrie – 2 noiembrie 2025, pe aleile Parcului din fața  Consiliului Județean Prahova, s-a desfășurat cea de-a IX-a ediție a Târgului Meșteșugurilor Tradiționale.

Acesta a fost organizat de Centrul Județean de Cultură Prahova, manager Claudiu Dosaru, Anișoara Ștefănucă, etnograf, referent al Serviciului  Cercetare al Centrului Județean de Cultură Prahova.

În deschiderea târgului a fost realizat un moment dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea reginei Maria, în cadrul căruia Elena Stoian, creatoare populară de la Telega, a expus o ie cusută cu motive inspirate de una din iile purtate de regina Maria, Andreea Bunescu a expus o lucrare de grafică și Miriam Stoian a interpretat cântece din muzica populară românească.

 Meșteșugari veniți din județele: Prahova, Buzău, Vâlcea, Galați, Neamț, i-au încântat pe vizitatori cu produsele lor din ceramică, lemn, țesături, cusături, ornamente, obiecte din piele și de îmbrăcăminte.

Localitatea Breaza, din județul Prahova, renumită pentru  obiectele sale de port popular, brodate pe pânză topită și pe in, a fost foarte bine reprezentată de lucrătoare pasionate.

 Iulia Goran, veterana meșteșugului, ajunsă la vârsta de 83 de ani, continuă să lucreze, ca și la anii tinereții și să facă demonstrații de tors, cusut, tricotat în fața vizitatorilor.  A expus și de data aceasta ii brodate cu mare finețe, și-a împodobit standul cu ștergare foarte vechi, cusute cu fructe și flori.  

Rodica Ilincuța a expus rochii și ii din pânză topită, pe care sunt brodate motive tradiționale:  laleaua,   creasta cocoșului, steaua cu opt colțuri, bătrânelul (mărunțelul).

Loredana Clinci, Atelierul Sânzienelor de la Valea Doftanei, combină tehnici de lucru tradiționale și moderne, precum învârtitul pe ac.  Creează ornamente și accesorii feminine: cercei, pandative, broșe, poșete, lucrate pe etamină cu motive florale.

Ploieștenii s-au putut bucura și de țesături de foarte bună calitate, aduse la târg de meșteri pricepuți, precum: Liliana Bogdan Samoilă din Scorțeni, județul Prahova, Lizeta Ionescu din Izvoarele, județul Prahova, Iulian Mihalachi din județul Neamț, Rozica Măldărășeanu din Vălenii de Munte, județul Prahova.

 Liliana Bogdan Samoilă a încântat și de data aceasta cu tapiseriile ei pline de viață și rafinament,  în care zâmbetul naturii s-a împletit cu acela al spiritului uman.

 Imaginea de viață este transmisă atât prin motivele prezentate pe țesături: spicul de grâu, macul roșu, pomul vieții, cât și prin trăirea afectivă foarte puternică pentru meșteșugul ei, moștenit de la bunica și de la mama.

Spicul de grâu apare singur sau în diverse combinații, cu maci, chipuri umane.

Pomul vieții realizat mai ales în culori autumnale este alcătuit din mai multe straturi: rădăcină, ramuri simple, ramuri pe care se află păsări și floarea în vârf. În accepțiunea Lilianei Samoilă, el semnifică fie generațiile familiale: bunici, părinți, copii, fie pământul și cerul pe care le unește.

Lizeta Ionescu impresionează, în primul rând, prin vivacitatea fizică și intelectuală pe care și-o păstrează la onorabila vârstă de 88 de ani. Secretul? Se conduce după principiul „Ordinea și curățenia e mama înțelepciunii”, a continuat să își practice consecvent pasiunea pentru îndeletniciri tradiționale, precum: : tors, țesut, cusut.  Țese în război covorașe, carpete, din lână naturală, cu motive geometrice tradiționale, pe care, uneori, le combină cu propria creativitate. De exemplu, de pe diplome primite de la Centrul Județean de Cultură Prahova a preluat motivele pomul vieții și hora, dar le-a adaptat în stil propriu. Din jumătate de pom preluat, a făcut unul întreg, participanții la horă nu mai sunt unul singur, ci pereche, băiat – fată.

Își pregătește singură lâna pentru țesut. După ce este tunsă de pe oaie, o spală, o scarmănă, o dărăcește, o face caier și o toarce. O vopsește în culori, în cea mai mare parte naturale. Obține culoarea bej din rostopască,   culoarea vernil, din frunze de dud, verdele îl realizează prin fierbere în cazan de aramă cu vopseluri chimicale, pe care înainte le trata cu vitriol, acum cu esență de oțet.

Iulian Mihalachi din județul Neamț împreună cu soția sa confecționează covoare din lână naturală, care au pe ele motive geometrice: pătratul, punctul, tradiționale românești: cruciulița, furca de tors, steaua, coarnele berbecului, cât și motivul universal, pomul vieții. Ne-a atras atenția, în mod deosebit, un covor pe care se află diverse ipostaze ale pomului vieții, cu influențe elenistice, persane și autohtone.  

Pomul vieții cu influențe elenistice, crește într-un vas, cantaros, are ramurile și florile dispuse simetric. Pomul vieții cu influențe persane, are  crengile dispuse în forma literei V, floarea, în vârf. Alt pom al vieții este conceput sub forma unui plug cu două brăzdare cu care ară și cerul și pământul. Pe marginea covorului se află motivul vărsătorului, simbolul vieții.

             Acum 15 ani, Ion Mihalachi a învățat de la meșterul Ion Albu din Neamț meșteșugul confecționării de măști pentru Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou. Acestea reprezintă chipuri de moși și babe, sunt confecționate din piele, au dinți din boabe de fasole sau din lemn și sunt vesele pentru a crea o stare de voie bună.

Cristina Iondin Păulești din lână împâslită confecționează:  căciuli, veste cu aplicații florale, broșe, flori, figurine.

Mihai Bogdan Valentin din Fulga, județul Prahova, confecționează din piele de miel obiecte de îmbrăcăminte: bundițe cu sau fără cusături, cu garnitură de Tricolor pe margine, chimire din piele cu mărgele și cusături cu motive vegetale (flori și ghindă), sumane din postav foarte fin, cămăși bărbătești cusute cu flori.

Pasionați de prelucrarea lemnului, precum: Iordan Gușatu din județul Vâlcea, Aurel Cojanu din Buzău și Petre Ghițeanu din Ploiești ne-au încântat și în acest cu realizările lor.

Iordan Gușatu produce o diversitate de obiecte de uz casnic, după metode tradiționale: scaune și mese mici, rotunde, copăițe, boluri, tăvi, linguri, mojare, jucării, fluiere etc. Este hotărât să continue tradiția familiei.   

Aurel Cojanu îmbină spiritul practic, cu cel artistic și cu o foarte bună cunoaștere a fondului autohton mitologic și folcloric.  Creează măști de lemn, obiecte de uz casnic, statuete,  pe care le înnobilează artistic cu motive vegetale și mitologice: rozeta vânturilor, ochiul, soarele și  luna, linia frântă.

Petre Ghițeanu, specializat în arta plastică, modelează din lemn obiecte decorative, simple sau cu semnificații mitologice și etnografice: cruci, linguri de lemn, mosoare, cuie, agățătoare pentru hârtie. Pe o parte din lucrările sale sunt încrustate: steaua călăuzitoare,  rombul, simbolul aspirației spre înalt, frunza de brad, unda apei, soarele – simbolul vieții, colți de lup cu valoare apotropaică.

Ceramiștii veniți la târg au reprezentat și ei diverse zone ale țării: Munteanu Cristian, Olari, județul Prahova, Pîscu Ion, Horezu, județul Vâlcea, Maria Mocanu, Braniștea, județul Galați.

Cristian Munteanu este originar din Iași, s-a inițiat în meșteșugul olăritului în Tabăra de creație „Iarna pe uliță” de la Muzeul Satului, și-a făcut atelier de ceramică în localitatea Olari din județul Prahova, dar lucrează după modele din Iașiul natal. Acordă mare importanță pregătirii lutului, arde ceramica de două ori în cuptor, prima dată pe roșu, a doua oară pentru glazură. Aplică pe vase  motive arhicunoscute: brăduțul, coada de păun, păianjenul, drumul vieții, valurile vieții, toate stilizate, cât și motive unicat: cununa miresei, ochii iepurelui.  A susținut lecție de lucru la roată pentru  vizitatori.

Renumita ceramică de Horezu, brand de țară, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, a fost adusă la târg de Bîscu Ion din Horezu, foarte bun păstrător al tradiției, atât în ceea ce privește tehnica de lucru, obiectele create, cât și motivele: peștele, cocoșul, spicul de grâu, coada de păun, păianjenul, pomul vieții etc. Apar totuși combinații noi: cocoșul și peștele sunt  prezenți pe aceeași farfurie, cocoșul se află în copac, cocoșul,  în gospodăria țărănească.

Maria Mocanu de la Galați s-a ținut de cuvânt și a continuat meșteșugul și după moartea soțului, care i-a fost bun tovarăș în ale olăritului și și-a atras și în acest an vizitatorii cu oalele ei pentru pregătit mâncare, căni, ulcele, fluiere, de pe care nelipsite au fost motive, precum valurile Dunării,  cocoșul etc.

Universul floral a constituit și el o atracție pentru meșteșugari și artiști.

Crenguța Elena Andrei din Vadu Părului, județul Prahovane-a încântat și în acest an cu mireasmă și culoare de lavandă, strânsă în buchețele, depusă în săculeți și în pisicuțe de pânză, prelucrată în ulei esențial și în apă florală.

Prin text și viu grai ne-a făcut cunoscute și beneficiile lavandei: calmant al sistemului nervos, ameliorator al bolilor de ficat și respiratorii, combaterea insectelor etc.

Ștefan Dan Marinescu  din Ploiești a expus tablouri pictate și tablouri din flori. De-a lungul timpului, a încercat mai multe tehnici de pictură: ulei, guașă, tempera, acuarelă. Acum, lucrează în patru tipuri de pastel. Florile pentru tablouri le-a cultivat în seră proprie, acum, le cultivă în grădină. Folosește peste 100 de feluri de flori. Tehnica de pregătire a florilor este complicată. Inițial, li se extrage 50% din apă, se videază și după aceea sunt trecute prin peste 30 de procese. 

Podoabele, vechea atracție și preocupare feminină, au încântat și ele ochii vizitatorilor pe standurile câtorva creatoare:  Sorina Gheorghiu, Roxana Comănescu din Ploiești, Emilia Bolobot din Piatra, județul Prahova.    

Sorina Gheorghiuconfecționează bijuterii din mărgeluțe și pietre semiprețioase: pandantive, cercei, brățărușe lucrate în gherghef, cât și obiecte tricotate: trăistuțe, broșe, căciulițe. Soțul dumneaei confecționează ceasuri de perete din licheni liofilizați și din bucăți de lemn pe care a imitat nervurii acestuia.

Emilia Bolobot, în vârstă de 67 de ani, aparține generației care a a făcut lucru manual la școală, ceea ce a ajutat-o să învețe să coasă și să croșeteze. Din pasiune, confecționează bijuterii din mărgele Preciosa, de Cehia: coliere, zgărdane, cercei, inele, brățări. Lucrul de mână îi aduce liniște, relaxare și o stare optimistă.

Atmosfera plăcută și creativă a târgului a fost sporită și de zânele toamnei, chipuri umane realizate cu mult talent, din pânză, spice de grâu, frunze, de către Claudiu Dosaru, absolvent al Facultății de Artă.

Remarcabilă este și prezența în număr mare a vizitatorilor la târg.

Privit în ansamblul său, Târgul Meșteșugurilor Tradiționale de la Ploiești este o dovadă îmbucurătoare că meșteșugurile sunt vii în țara aceasta, practicate de persoane de vârste diferite, chiar și de tineri, receptivi atât la ceea ce este vechi, cât și la ceea ce este nou.