https://blog.revistaderecenzii.com

Vrancea, regiunea situată la granița dintre vechile provincii românești: Moldova și Țara Românească, este leagănul unei vechi culturi și civilizații, unor mari fapte de vitejie împletite în istorie și baladă,  evidențiate și conservate în texte, obiecte de artă, lăcașuri de cult religios și obiective culturale muzeistice, aflate în continuă îmbogățire.

Unul din ele este Muzeul Viei și Vinului, care funcționează într-o clădire monument istoric, de pe strada Cuza Vodă, nr. 8, construită între anii 1909-1912, renovată în anul 2012. Muzeul a fost inaugurat în luna octombrie 2025, în cadrul unor acțiuni ample, în care au fost susținute conferințe, ateliere meșteșugărești, expoziții, concursuri dedicate vinului. Invitat special a fost oenologul Valeriu V. Cotea, membru al Academiei Române.  

Muzeul și-a propus o mediatizare a întregii zone viti-vinicole Vrancea și are la bază o foarte bogată și aprofundată muncă de cercetare.  

În structura muzeului pot fi întâlnite mai multe secțiuni în care activitățile practice, specifice cultivării viței-de-vie și prelucrării strugurilor coexistă cu cele dedicate cercetării științifice, oenologice și reprezentării artistice a viței-de-vie și a roadelor sale.

În prima parte, considerată cea arhaică, sunt prezentate vechi tradiții cu privire la amenajarea/dotarea  casei țărănești și la prelucrarea strugurilor și păstrarea vinului.

Aici sunt organizate un atelier de dogărie, unul de obținere a vinului, o distilerie și o minicramă, înscrise într-un spațiu protector, construit după modelul casei țărănești, cu poartă de lemn, veșnic deschisă, flancată de câte doi stâlpi de lemn, foarte vechi, preluați de la casele țărănești, pe care sunt încrustate motive tradiționale: steaua, bulbii, crucea.

În cramă poți lua cunoștință și de masa tradițională țărănească și de o colecție de vase de ceramică.

Definiții ale obiectelor expuse, informații cu privire la cultivarea viței-de-vie, tehnici de lucru și istoric al lor pot fi obținute atât de la muzeografi, cât și de pe textele expuse în ateliere.  În partea de mijloc a muzeului sunt amenajate trei săli în care sunt prezentate cele trei podgorii din zona Vrancea: Cotești, Odobești, Panciu, prin intermediul textelor și al expozițiilor.

 Planșele murale oferă o prezentare succintă, esențializată a tuturor localităților existente în fiecare podgorie, cu referiri la etimologia localități, principalele obiective turistice, suprafețe cultivate cu viță-de-vie și soiuri specifice, personalități reprezentative. În vitrine și pe standuri, sunt expuse obiecte de ceramică foarte vechi, dovadă a populării acestei zone din timpuri străvechi, obiecte religioase din patrimoniul  mănăstirilor sau bisericilor din anumite localități, imagini din Muzeul „Alexandru Vlahuță” de la Dragosloveni, colecții de vinuri,  bustul domnitorului Ignație Dabija (1661-1665), care a deținut moșii importante în  podgoria Panciu, bustul lui Vasile I. Țiroiu (1890-1976), originar din Boloteștii Putnei, podgorean, om de Stat, susținător al viticultorilor. 

Într-o zonă cu un potențial viti-vinicol foarte puternic, cercetarea științifică în domeniul oenologiei a fost și este și ea asemenea.

Muzeul Viei și Vinului de la Focșani prezintă personalitatea câtorva oenologi de seamă, de nivel internațional, precum  ing. Ion M. Pușcă, acad. Valeriu D. Cotea și realizări remarcabile din activitatea Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești.

Ing. Ion M. Pușcă (1941 – 2017) este originar din orașul Panciu, „doctor în agronomie, specializarea oenologie, membru al Academiei Internaționale a Vinului de la Geneva și al Consiliului Uniunii Internaționale a Oenologilor, cu stagii de perfecționare în Franța, Italia, Spania” (ziaruldevrancea.ro), creatorul vinului spumant de Panciu a cărui primă sticlă a fost deschisă în anul 1969. O dovadă a recunoașterii sale internaționale o constituie și medaliile care i-au fost conferite, invitațiile de  a participa  la reuniuni internaționale ale oenologilor.

 De mare sensibilitate sufletească și artistică este scrisoarea pe care a primit-o de la poetul basarabean Grigore Vieru, datată 28 iulie 1989,  un elogiu adus vinului și doinei românești, considerate emblematice pentru existența poporului  român: „Piere țara care-și necinstește graiul, biserica și vinul. Etern va fi poporul român care apără și ocrotește aceste trei tulburătoare valori. Totdeauna doina a ajutat vinul românesc să fie limpede și curat, iar vinul a ajutat doina să curgă dulce și tămăduitor. Am stat aici, între licoarea cu culoare albă și roșă ca între neamuri, alături de fratele meu, dr. ing. Ion Pușcă.”

O sală poartă denumirea „Memorialul Valeriu D. Cotea. Acesta a trăit între anii 1926 – 2016, este originar din localitatea Călimanu, județul Vrancea, „fondator al oenologiei moderne românești, profesor la Facultatea de Horticultură a Universității din Iași, membru titular al Academiei Române, președinte al Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei, reprezentant al României la Oficiul Internațional al Viei și Vinului” (wikipedia.org),  autorul unui număr impresionant de lucrări științifice, printre care se află și renumitul „Tratat de oenologie”.

Aici, sunt expuse obiecte care i-au aparținut: fotografii, un birou sculptat în lemn, un scaun pictat, uniforma de academician, brevete, diplome, medalii, lucrări științifice realizate individual sau în colaborare cu fiul său, oenologul Valeriu V. Cotea.

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Odobești, înființată în anul 1936, a avut și are o activitate bogată, cu rezultate remarcabile.  În această sală sunt expuse instrumente, un butoi, o icoană, atestate ale unor sortimente de băuturi, dintre care trei sunt creații locale: Șarba, Băbească Neagră, Galbenă de Odobești. Creativitatea s-a manifestat la toate nivelurile. Pe un suport de lemn, de forma frunzei de viță, sunt expuse embleme ale unor concursuri și instituții, pe care predominant este motivul strugurelui, urmat de cel al lui Dionisos, capul de bour, ancora.  

Sunt foarte numeroase brevetele, certificatele, diplomele și medaliile obținute la concursuri naționale și internaționale.

Vinurile românești și, în mod special, cele de Vrancea au fost prezentate și în presa franceză, din care vom reproduce doar câteva fragmente, în traducere românească: „Căci dintre toate formele subtile pe care le ia materia, vinul pare a fi cea care amintește cel mai puțin de pământ. Totuși aici, pe acest pământ unde picioarele noastre lasă o urmă efemeră se află fabrica ce produce dulcea licoare de struguri”. Un spațiu amplu se acordă în articol devenirii strugurilor: „Și, apoi, într-o zi frumoasă, uite că apar strugurii! Multă vreme, sunt încă doar niște ciocrchini  mici de boabe verzi. Rostogolindu-se pe spalieri! Dar vine momentul în care, nimeni nu știe cum, poate, lustruite de vânturile turbulente, aceste boabe își extind substanța, își înnobilează culoarea, devin translucide, reflectă lumina soarelui.” 

Vița-de-vie, strugurii și vinul au ajuns și la sufletele scriitorilor și artiștilor. Printre ei se află și un pictor local, care în incinta Muzeului Viei și Vinului din Focșani descrețește frunțile vizitatorilor cu o expoziție permanentă de pictură în care realitatea dobândește valențe umoristice.