https://blog.revistaderecenzii.com
Foaierul Teatrul Național Marin Sorescu a devenit, în după-amiaza zilei de vineri, 13 martie 2026, unul dintre cele mai vii spații culturale ale orașului, găzduind lansarea volumului de versuri Cartea zilelor care n-au fost, semnat de Mihai Firică. Evenimentul, inclus în programul Târgul de Carte Gaudeamus Craiova 2026, a depășit cu mult tiparul unei lansări editoriale, transformându-se într-un veritabil spectacol al întâlnirii dintre arte.
Apărut la Editura Cartea Românească, în colecția „Cartea Românească de Poezie”, volumul a fost pus în valoare printr-o formulă scenică rafinată, în care lectura s-a transformat în act interpretativ. Emil Boroghină, Angel Rababoc și Mircea Mogoșeanu au susținut momente de lectură care au depășit convenția recitării, fiecare imprimând textului o identitate distinctă. Gravitatea timbrului lui Emil Boroghină a deschis un registru meditativ, în timp ce intensitatea lui Angel Rababoc a adus o tensiune dramatică bine calibrată. Mircea Mogoșeanu a completat acest echilibru printr-o expresivitate nuanțată, capabilă să mențină atenția publicului pe întreaga durată a intervențiilor.
Dimensiunea sonoră a serii a fost susținută de Dan Bozgan. Momentele violonistice au creat o punte subtilă între cuvânt și emoție, conferind întregului eveniment o eleganță discretă, dar pregnantă.
Reacția publicului a confirmat pe deplin reușita formulei propuse. Foaierul teatrului s-a transformat într-un spațiu al comuniunii culturale, în care poezia a fost nu doar ascultată, ci trăită pe deplin.
La final, autorul a subliniat tocmai această dimensiune a întâlnirii:
„Emoții surprinse în imagini… Vă mulțumesc din inimă pentru bucuria de a fi fost împreună la lansarea volumului Cartea zilelor care n-au fost la Craiova. Cărțile prind cu adevărat suflu doar atunci când sunt împărtășite, iar întâlnirea cu voi toți a făcut ca această zi să fie una dintre acelea la sfârșitul căreia simt că merită să scriu.”
Declarația lui Mihai Firică fixează, de altfel, cheia de lectură a întregului eveniment: literatura își găsește deplina respirație în dialogul viu cu publicul.
Pentru publicul prezent, această după-amiază a însemnat mai mult decât o simplă lansare de carte. A fost o experiență artistică de amploare, în care versurile, interpretarea și muzica au construit împreună un moment memorabil al vieții culturale, unul dintre cele mai coerente și expresive din cadrul acestei ediții Gaudeamus.
Înaintea întâlnirii cu publicul, autorul își definea propria relație cu poezia în termenii unei explorări a memoriei și identității:
„Poezia este pentru mine o lume întreagă, nu o cameră a singurătății. Este un teritoriu în care memoria devine geografie interioară, în care iubirea și pierderea nu se anulează, ci se transformă una pe cealaltă.”
Această viziune se regăsește în structura volumului, unde experiența personală și reflecția asupra lumii contemporane se împletesc într-un discurs liric dens, dar controlat, în care emoția este filtrată printr-o conștiință artistică matură.
Un profil al autorului
Născut la Craiova, în 1970, Mihai Firică este poet și eseist, licențiat în Litere-Istorie și absolvent al unor studii postuniversitare în managementul relațiilor internaționale. Activitatea lui nu se limitează la spațiul literar: a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii și a fost membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii Române. Din 2023, este președintele Filialei Craiova a Uniunea Scriitorilor din România.
Debutul său publicistic a avut loc în 1989, în revista revista „Ramuri”, iar de atunci a publicat numeroase volume de poezie și eseu, între care Biografie sumară (1996), Limba șarpelui călător (1997), Ultimele zile și viața de după (2017) și Dragostea cu parfum de migdale amare (2022), precum și volume de publicistică remarcate prin spirit critic și ironie.
Opera lui Mihai Firică, tradusă în peste douăzeci de limbi, a fost recompensată cu numeroase premii, consolidându-i statutul de voce importantă a poeziei române contemporane.