Între foc și lumina lui

de Mihai Antonescu

Bunul meu prieten, poetul Grigore Grigore, mă dăruieşte cu două cărţi ale Atenei Gabriela Stochiţă: „FLUTURI ŞI CHOPIN”, Editura SĂRBĂTOARE PUBLICATIONS, Sydney, Australia, 2011 şi „BENDISA: lumina”, aceeaşi editură, an de apariţie 2012. Citesc în ordinea apariţiei şi conchid:

„FLUTURI ŞI CHOPIN”: povestiri – secvenţe – delicat montate într-un tot unitar. Magia rătăcelnică a celor doi fluturi, Aris şi Alia, în afara cutiei de argint cu interior căptuşit în catifea roşie şi capacul ca de sită rară. Deambulări pe dinafara şi pe dinăuntrul fiinţei. Transfigurarea e de-a dreptul fabuloasă, beneficiind de măiestria unei autoare pe măsură, chiar dacă la începutul pactului cu imaginarul şi hârtia. O pleiadă de întâmplări năucitor de bine învelite în sentiment şi stare fac posibilă transcenderea imaginarului într-un real aproape palpabil. Atena Gabriela Stochiţă este, fără îndoială, un extraordinar talent ce-şi revelă dimensiunile mai cu seamă în introspecţia simţurilor, cum şi în determinarea stărilor atitudinale. Tristeţile, ca şi bucuriile protagoniştilor, au mireasma florii şi-a inocenţei unei copilării paradisiace. Zborul e unul aproape, pendulând între dorinţă şi nelinişte, între foşnetul lui „acum” şi surprinzătorul „departe”. Uimitor!? E o cuminţenie aşternută în text ce parcă te îndeamnă la o reaşezare, la o reevaluare a fiinţării în contemporan. De unde atâta bunătate, atâta sfiiciune şi delicată punere în cuvinte, cum numai marilor spirite li se întâmplă? Cele câteva scurte povestiri din finalul cărţii mă iau de mână şi mă duc în lumea copilăriei autoarei să-mi răspundă. Mă declar mulţumit. Ce spun, de-a dreptul fericit să-mi fi căzut în mână o carte de tot „altfel”.

BENDISA: lumina: roman iniţiatic, pendulând între o mitologie a rădăcinilor născătoare de istorie şi o contemporaneitate cumva paralelă: una, aceea construită de autoare spre o mai bună înţelegere a cărţii, alta, omniprezentă în subsidiar, dar din care autoarea se sustrage deliberat, tocmai spre „a construi”. O construcţie „în vârste” gen piramidă, în care cei doi protagonişti, Adrian şi Bendisa, traversează timpul mitic – şi mistic – dintr-o copilărie sub semnul curiozităţii şi-al întrebărilor, până-n plinul unei maturităţi înţelepte, cu transcendere duală. „Zeii sunt în noi, ne locuiesc şi ne trăiesc atât legenda cât şi istoria” – pare a fi concluzia ce o desprindem citind această carte aşezată sub semnul lui „doi”. Marele preot şi înţelept din peştera sacră e însuşi spiritul neamului românesc, îndemnând la luare aminte şi neuitare. Totul sub însoţirea lupului alb, simbol al perpetuării şi nemorţii. Atena Gabriela Stochiţă dă şi în acest nou roman măsura şi inefabilul unui talent ce nu se dezminte. Întru adăstarea cititorului lângă paginile unei cărţi de o stranie frumuseţe. Întru „îmbolnăvirea de frumos prin învecinare” conform obiceiului din vechile upanişade indice: „ Stai şi ascultă, iar dacă povestitorul lipseşte de la sărbătoarea minunii, citeşte-i sufletul bine rânduit în carnea hârtiei”. Ave, Atena Gabriela Stochiţă! Între foc şi lumina lui, întotdeauna va rămâne loc de încă o poveste. Despre OM, despre eternitatea LUI şi despre VALOARE.

Mihai Antonescu

Atena Gabriela Stochiţă

FLUTURI ŞI CHOPIN, 2011

BENDISA: lumina 2012

Editura SĂRBĂTOARE PUBLICATIONS, SYDNEY, AUSTRALIA