https://blog.revistaderecenzii.com
Recent, la Editura Rawex Coms, a văzut lumina tiparului numărul 48 al Revistei de cultură „Cetatea lui Bucur”, publicație ce apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, premiată de Uniunea Ziariștilor din România cu „Premiul Special al Juriului” și medaliată internațional „Art&Live” și „Crizantema imperială”, Japonia.
Această publicație din capitala României se bucură de un colectiv de redacție format din scriitori și jurnaliști renumiți, cu o bogată activitate publicistică în țară și în străinătate: director și redactor-șef Elisabeta Iosif, scriitor, jurnalist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru al Academiei Româno-Americane pentru Arte și Științe (ARA), membru al Academiei Româno – Australiene pentru Cultură; redactor-șef adjunct – George Roca, membru al Academiei Româno-Americane pentru Arte și Științe, membru al Academiei Româno – Australiene pentru Cultură, jurnalist, scriitor – Australia. Din colegiul redacțional fac parte: Gabriela Căluțiu Sonnenberg, scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, publicist – Spania, Elena Buică, publicist, scriitor, Canada, Prof. univ. dr. Smaranda Cazan – Livescu, scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România, membru al Academiei Româno – Americane pentru Arte și Științe, – SUA, Adrian Botez, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Prof. univ. dr. Ștefan Lucian Mureșanu, publicist, scriitor, Elena Armenescu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, prof. Elena Trifan, scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Tehnoredactarea a fost efectuată de Raluca Tudor.
Revista are un conținut variat, complex, în care poezia se întâlnește cu evocarea, reportajul și descrieri de locuri și oameni, obiective culturale, recenzii, studii semnate de scriitori și cercetători din țară și din străinătate, colaboratori vechi, cât și noi ai revistei.
Elisabeta Iosif ne introduce în lumea publicisticii scriitorului Mircea Eliade în editorialul „Mircea Eliade – Setea de eternitate”, cu insistență asupra revistei „Zalmoxis”, proiectul său de suflet, dar și asupra cercetărilor sale privind, cu deosebire, istoria religiilor, studii privind cultura română în universalitate, setea sa de eternitate pentru neam și țară.
George Roca, în articolul „Oradea, mon amour!”, cu nostalgia locurilor natale oferă o descriere a orașului Oradea, cu străzile, arhitectura, cultura și oamenii săi, localnici sau din alte zone ale țării, care i-au trecut pragul, situând în centrul atenției imaginea casei natale. Marin Voican Ghioroiu semnează eseul „O dimineață mirifică la Sinaia”, în care exprimă gânduri, sentimente, stârnite de o călătorie spre Castelul Peleș în care a pătruns ca „pe o poartă a istoriei” și care i-a adus vie în minte imaginea reginei Maria, cu care dialoghează imaginar și îi realizează unul din cele mai frumoase portrete.
Paginile de poezie sunt semnate de Elisabeta Iosif, Simona Nicoleta Lazăr, Ștefan Dumitrescu, Smaranda Mada Livescu, Stelian Platon.
Recenziile de carte sunt și ele prezente prin intermediul scriitoarelor: Elisabeta Iosif și Gabriela Căluțiu Sonnenberg.
Gabriela Căluțiu Sonnenberg, în articolul „Gânduri pe marginea volumului Răsfoind filele vieții de Elena Buică” , ne introduce în universul vieții și creației scriitoarei Elena Buică, româncă stabilită în Canada, în vârstă de 92 de ani, cu o activitatea scriitoricească de 22 de ani și 23 de volume publicate, un model de ceea ce înseamnă o viață clădită pe hărnicie, creație, bunătate, dăruire, frumusețe, inteligență, umor, relaționare. Gabriela Căluțiu Sonnenberg își încheie discursul cu sfatul dat de Elena Buică semenilor săi: „să pășească încrezători în viață, să-și iubească semenii și să le zâmbească plini de bunătate.” (pag. 10)
Elisabeta Iosif în cronica (remember) „Muzica înainte de toate” ne atrage din nou atenția asupra volumului de versuri „Poeme decadente” al regretatului poet Mihai Duțescu, evidențiind, în mod deosebit, tema iubirii, relația dintre suflet, muzică și iubire, insistând asupra muzicalității care îl apropie de Verlaine, Mallarmé și Rimbaud.
Prof.univ.dr. Ștefan Lucian Mureșanu în articolul „Dorul rostuit în doina populară, în taina legării prin căsătorie”, ne oferă rezultatele cercetării Domniei Sale asupra dorului, cuvânt netraductibil în alte limbi străine, element definitoriu al sufletului românesc, înscris în patrimoniul mondial UNESCO.
Articolul structurat pe două coordonate: „Conceptul de dor în mentalitatea și rostul vieții țăranului român”, „Împlinirea dorului prin rostul căsătoriei și a întemeierii familiei oferă un exemplu de cercetare autentică, în care rigoarea științifică se combină cu interpretarea literară a textelor și talentul nativ al autorului.
Un tânăr scriitor, Gruia Cojocaru, este prezent în paginile revistei cu un fragment de roman „Seducție din Atlantic”, (secvență dintr-un roman neterminat), în care viața personajelor se desfășoară în două planuri paralele, cel cotidian și cel al evadării în *lumea* Oceanului Atlantic , „monstrul lichid”, în care trăirile sunt noi, halucinante, nemaiîntâlnite.
Nicolae Băciuț ne face cunoscută prefața „Nichita, după Nichita”, dedicată volumului de versuri „Trimbulind cu Nichita”, semnat de Răvan Ducan, inspirat de participarea acestuia la cea de-a XXXII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie Nichita Stănescu”, apreciat drept „cea mai frumoasă carte de poezie de până acum despre Nichita, după Nichita”.
Carmen Oltean prin intermediul unui „Portret – Actorul Sebastian Lungu” ne face cunoscută personalitatea aceluia, care este „actor de teatru și film, fondator al teatrului independent din Oradea, voce a mii de personaje de desene animate și creator de conținut inspirațional online, un simbol al muncii neobosite și al bucuriei împărtășite.”
Mariana Stratulat ne introduce în lumea culturală a județului Vrancea prin intermediul articolului „Cronica unei ulițe și a unui apus – Străoane, între istorie și emoție”, în care este prezentată activitatea de lansare a monografiei „Străoane, de la dinastia Mușatinilor la începutul mileniului III”, autor Mihail C. Adafini. În viziunea Marianei Stratulat, „monografia este o lucrare uriașă, nu doar prin întinderea sa (782 pagini), și bogația informațiilor documentare, ci și prin încărcătura sentimentală pe care o poartă.” (pag. 16)
Elena Trifan prezintă Muzeul Viei și Vinului, de curând inaugurat în orașul Focșani, propunându-și o mediatizare a întregii zone viti-vinicole Vrancea, rod al unei cercetări ample și aprofundate realizate în regiune.
Revista Cetatea lui Bucur se remarcă prin diversitatea speciilor literare și jurnalistice, originalitatea temelor tratate, talentul autorilor, profunzimea trăirilor, corectitudinea relatărilor, valoarea literară, științifică și culturală a scrierilor, calitatea grafică ireproșabilă.