Allan & Barbara Pease: Mecanismele gândirii

de Mirela Teodorescu

Toată lumea glumeşte pe seama diferenţelor de comportament dintre bărbaţi şi femei, dar puţini sunt cei care ştiu că majoritatea au la bază chiar diferenţe de construcţie a creierului. Împreună cu limbajul non-verbal, diferenţele acestea au un impact covârşitor în relaţiile interumane. Allan & Barbara Pease explică de ce nu trebuie subevaluate aceste diferenţe, în cartea: “De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă?” (Bucureşti, Curtea Veche Publishing, 2008).

Este evident că femeile şi bărbaţii ca fond, sunt diferiţi. Nu sunt mai buni sau mai răi, ci diferiţi. Singurul lucru pe care îl au in comun este faptul că aparţin aceleiaşi specii. Ei trăiesc în lumi diferite, cu valori diferite. De aceea acelaşi eveniment este interpretat şi înţeles diferit de femei şi bărbaţi. După ani buni de cercetare şi analiză, au scris această carte pentru a ne explica dar şi de a ne ajuta să înţelegem mecanismele interpretării percepţiei mesajelor în creierul femeilor şi al bărbaţilor.

Allan Pease spune: “Studiul limbajului trupului a arătat că, în comunicările directe, semnalele non-verbale au o importanţă situată între 60 si 80% la nivelul impactului mesajului, în vreme ce sunetele de orice fel reprezintă doar între 20 si 30%. Restul de 7 şi 10% sunt cuvintele. Dotarea senzorială superioară a femeii alege şi analizează informaţiile, iar capacitatea creierului său de a le transfera rapid de la o emisferă la alta o face mai expertă în sintetizarea şi descifrarea  semnelor verbale, vizuale şi a altor semne.

Femeile sunt mai pricepute la interpretat gesturi decât bărbaţii şi pot detecta cu uşurinţă minciuna. De aceea, bărbaţii nu ar trebui să le mintă niciodată “în faţă“, sfătuieşte Pease bărbaţii care discută cu o femeie. În schimb, în aceeaşi situaţie, femeile ar trebui să vorbească direct, la obiect. „În general, ele nu spun ce vor, ci fac aluzii sau dau indicii“, completează Pease. El argumentează, spunând că femeile şi bărbaţii folosesc limbajul cu scopuri diferite, aceasta fiind, în opinia sa, şi cea mai mare diferenţă între sexe: bărbaţii folosesc limbajul pentru a comunica fapte şi date; folosesc propoziţii scurte, cu un final clar şi la obiect. Femeile folosesc limbajul pentru a relaţiona şi a aprecia.

„Dacă aţi scana creierul unui bărbat seara, când acesta citeşte o revistă sau o carte, aţi descoperi că este, practic, surd. Bărbaţii au un creier care le permite ori să vorbească, ori să asculte. De aceea, bărbaţii vorbesc pe rând. Bărbaţii vor închide radioul pentru a citi o hartă. Nu pot folosi sistemul de navigaţie şi cel de ascultare simultan“, atrage atenţia Pease.

În limbajul non-verbal se folosesc tehnici ale palmelor şi strângerii mâinii (pentru a asigura controlul într-o situaţie), picioarelor (care dezvăluie intenţiile mentale), gesturilor de curtoazie între bărbaţi şi femei, precum şi magia unui zâmbet, pentru a comunica eficient şi a obţine reacţiile scontate. Femeile pot folosi cinci tonuri diferite în vorbire, din care bărbaţii pot identifica doar trei. Toate acestea nu depind deloc de diferenţele culturale.

Recunoscut în întreaga lume ca „Mr. Body Language“, Pease a studiat vreme de trei ani, împreună cu soţia sa, relaţiile dintre bărbaţi şi femei. Printre altele, el a concluzionat că în timp ce bărbaţii spun „te ajut la bucătărie?“ vor să comunice, de fapt, „credeam că e gata masa până acum“; când spun „fac multă mişcare în ultima vreme“, înseamnă de fapt „telecomanda nu mai are baterii“; „ce interesant, iubito!“ înseamnă de fapt „tot mai ai ceva de zis?!“ iar când spun „mai odihneşte-te“ însemnă de fapt „nu aud televizorul din cauza aspiratotului”.

Intuiţia este mai dezvoltată la femeile cu copii, deoarece în primii ani de viaţă ai acestora au fost nevoite să se bazeze numai pe canale non-verbale de comunicare. Femeile au între 14 şi 16 zone ale creierului pentru a evalua comportamentul altora, în timp ce bărbaţii au doar între patru şi şase astfel de zone. Femeile vorbesc folosind termeni indirecţi, pentru că se tem că vor părea agresive (nefeminine) într-o abordare directă a subiectului.

Autorii acestei cărţi şi-au propus să prezinte unui public larg motivele pentru care bărbaţii şi femeile gândesc diferit şi ce este de făcut în această privinţă. Uimitoarea lor carte porneşte de la prezentarea ultimelor descoperiri în domeniile cercetării asupra creierului, biologiei evoluţioniste, geneticii, psihologiei şi schimbărilor sociale. Rezultatul este o privire revelatoare, uneori şocantă asupra teritoriului de luptă trasat între sexe. Şi poate mai important pentru fiecare dintre noi, cartea ne arată cum putem împăca diferenţele de gândire dintre baăbaţi şi femei. Odată ce veţi învăţa secretele celuilalt, nu veţi mai cădea niciodată în capcana reproşurilor şi a mustrărilor de conştiinţă.