dar știu că într-o zi se va îndrăgosti de ochii mei
și de zâmbetul meu,
cum îmi spune de câte ori mă supăr.
Povestea noastră se va sfârși, peste un timp,
dar poate ne vom regăsi.
Un comentariu la „Ana-Maria Brosban: Speranță. Debut liric”
A numai atât…
Culmea este că nu o să uite
ochiul tău, niciodată,
cum îl soarbe,
și l-ar fi sorbit și el,
cu toată lumina din noapte –
dar –
nu se știe de ce –
s-a oprit.
nu știa
ce este topirea
în nemărginit
nu i se întâmplase
lui,
niciodată,
și avea o sfială –
de cucerit.
credea
că ea durează
o veșnicie.
și – când colo –
era doar începutul
a numai atât.
A numai atât…
Culmea este că nu o să uite
ochiul tău, niciodată,
cum îl soarbe,
și l-ar fi sorbit și el,
cu toată lumina din noapte –
dar –
nu se știe de ce –
s-a oprit.
nu știa
ce este topirea
în nemărginit
nu i se întâmplase
lui,
niciodată,
și avea o sfială –
de cucerit.
credea
că ea durează
o veșnicie.
și – când colo –
era doar începutul
a numai atât.
18 februarie 2018