Bianca Obeanu: Plumb

https://blog.revistaderecenzii.com

Inima mi se transforma-n plumb
Mintea-n crom
Cuvintele lor m-apăsau
Din ce din ce mai greu

M-am văzut departe
Printre copaci inalti și strâmbi
Printre păsări de culori aprinse
Acolo unde doar sunetul lor s-aude

Mă simțeam completă
Inima-mi bătea din nou agale
Și nu de supărare
Durerea ce odata-mi sterpezise sufletul
E departe
Și parcă nu mai doare 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *