https://blog.revistaderecenzii.com

În zilele de 13-15 septembrie 2024, în Piața „Sfântul Ioan” din Brașov, Primăria orașului Brașov a organizat o nouă ediție a Festivalului Florilor (Blumenfest).

Floarea, simbolul frumuseții, al purității, al delicateții, al frăgezimii,  a fost sărbătorită de către iubitorii de frumos, prin hărnicia muncii meșteșugarilor și a artiștilor plastici, cât și prin muzică și dans.

  Vizitatorii s-au putut bucura de frumusețea, prospețimea și diversitatea florilor în stare naturală aduse la târg de către florării sau incluse în aranjamente florale de către artiști.

Flori naturale, cât și artificiale au încântat privirile celor prezenți în aranjamente florale ingenioase, realizate de către pasionați de artă.

Drăgan Anastasia în lucrarea „Sweet Flowers” reprezintă  un tort floral, în culori de alb, roz, verde, simbolul gingășiei, al feminității, al vieții.

Adriana Brânză, „Armonie florală”, combină calitățile lemnului în mișcare cu cele ale florilor. 

Răzvan Andrei &Valentina Iuliana Dinu,  „Eleganță texturată”, un pocal central este învăluit în design supertexturat.  

Anca Pantea și Doina Oriol, opera „Elysian Oriol”, inspirată din grădinile mitologice.

Miron Lorena, „Asfințit înrămat”, prin buchetul ei de flori sugerează echilibrul, armonia, liniștea.

Szabo Emese Beata, „Soarele și luna”, sugerează contrastul dintre elementele naturii: primăvară, vară, reprezentate de soare și toamnă, iarnă, reprezentate de lună.

Rușia Iuliana, „Artă și flori”, o minigrădină florală, o simbioză între hârtie și flori.

Drăgan Letiția, „Grădina urbană a imaginației”, o decorațiune de flori de hârtie gigant.

Scripniciuc Alina & Păvălucă Alexandra, „Phato Corner”, o arcadă vegetală impresionantă, un joc subtil de mișcare și culoare.

  De vitalitatea florilor ne-am putut bucura și prin intermediul câtorva florării din țară.

De exemplu, o florărie din Săcele a realizat o expoziție foarte bogată în care  elemente biologice florale au coexistat cu cele etnografice.

Florile au fost prezentate în ghivece, împletite în coronițe, expuse în și pictate manual pe vase de  ceramică, fie emailate, fie din lut ars sau în căruțe artizanale din lemn ars, pictate simetric cu motivul maghiar al lalelei, cât și cu motive românești din zona Făgărașului.

Andrei Bobiș este pasionat de florile veșnic verzi și cactușii lui s-au bucurat  de mare succes la Festivalul Florilor de la Brașov.  Dragostea lui pentru frumos se revarsă și în aranjamentele florale cu care își încântă clienții.

Florăria „Elisian Blooms” din Brașov a expus o diversitate de flori în ghivece: azalee, pomul banilor, gerbera, trandafiri, ananas, sunt specializați și în aranjamente florale.

Simonfi este producător horticol de plante aromatice, perene, acvatice, de decorațiuni florale.

Floarea a constituit elementul central și al creațiilor meșteșugarilor și artiștilor plastici, care  prin ingeniozitatea minții lor și hărnicie și talent au creat obiecte de mare rafinament în care tradiția coexistă cu inovația, utilul se îmbină cu plăcutul.

O noutate au constituit-o pentru mine și pentru alți vizitatori lichenii stabilizați, cu rol decorativ, întâlniți pe standul lui Radu Mihai din Bistrița și pe cel al Cosminei Vieru, firma Handmade Pauli.

Aceștia sunt o creație a pandemiei, când omul aflat în izolare a simțit nevoia să își aducă natura în casă. 

Sunt importați din țările scandinave, unde pentru a  rezista mai mulți ani au fost supuși unii tratament de stabilizare prin extragerea sevei și înlocuirea ei cu glicerină și coloranți alimentari. 

             Pe standul lui Radu Mihai lichenii stabilizați au luat formă de copaci de diferite mărimi, dar și de ceas, pian, rame decorative, au apărut în aranjamente florale. Obiectele create din ei au fost împodobite cu flori și fluturi. Standul a fost dominat de un pom al vieții, cu trunchiul din tulpină de viță-de-vie.

            Cosmina Vieru a început să  se ocupe de meșteșuguri, în timp ce se afla în concediu de maternitate. Lucrează tablouri, vaze, ceasuri, logo-uri cu licheni stabilizați, cu  mesaje personalizate, cu flori naturale și criogenizate, aranjamente de nuntă, cercei din rășină și din lut polimeric.

Persida Negruți, profesor de matematică, de 20 de ani,  împreună cu soțul dumneaei, realizează picturi pe ouă, tehnică în care s-a inițiat singură și pe care ne-a dezvăluit-o și nouă. Pe o bucată de carton, se desenează conturul, cojile de ouă se curăță, se spală, se usucă, se fac bucăți mici care se lipesc pe forma trasată, se acoperă cu grund, se colorează cu ajutorul culorilor de apă: tempera, acril. 

În expoziția dumnealor florile prind viață pe tablouri, bijuterii, casete, pe rama unei oglinzi,  pe semne de carte.

Asociația Meșterilor Populari de la Cluj, coordonator Viorica Ciobanu, a adus la târg o diversitate de produse, creații ale celor opt bresle ale sale care însumează 160 de meșteri.  

Este specializată în cusături, broderie, tricotat, prelucrare a lemnului, hârtiei, mărgelelor, metalelor, a pieilor și a blănurilor și executarea de activități gospodărești pentru obținerea de sucuri, turtă dulce etc. 

Toate produsele sunt realizate manual, pe pânză naturală de bumbac, in topit, borangic.

Este salutar faptul că au inițiat și copii în meșteșuguri tradiționale,  ceea ce aduce o garanție a continuării acestora.

Pe standurile de la  Brașov au expus o abundență de produse: costume populare tradiționale, ștergare, ilice și sacouri din catifea cu modele cusute, fețe de masă țesute în război, cusute sau cu broderie spartă, săculeți, semne de carte țesute în război sau cusute pe pânză, bijuterii din sticlă, din metal, din pietre semiprețioase, copăcei din pietre semiprețioase cu trunchiul din sârmă de cupru, obiecte confecționate din piele,  produse preparate din lavandă.  Remarcabilă este ideea de a broda pe săculeți motive populare tradiționale și a imprima imagini ale unor tablouri de Nicolae Grigorescu.

Florile, după cum am menționat deja, au fost reprezentate de lavandă și preparatele cu ea, cusute sau țesute pe ștergare, pe fețe de masă, pe fețe de pernă, semne de carte, obiecte de îmbrăcăminte, fețe de pernă.

Beres Etelka realizează obiecte din sticlă, împodobite în tehnica șervețelului.  Se decupează o imagine de pe un șervețel, în strat foarte subțire, pe el se aplică un strat de lac și se lipește cu o pensulă pe vasul respectiv. Pe standul dumneaei au fost expuse căni, vaze, bomboniere, pe care a fost aplicată o diversitate de flori, într-o diversitate de culori, cât și tablouțe cu flori uscate, aplice.

Jakab Agita Julia din Gheorghieni este specializată în decupaje, realizarea de lumânări din ceară de soia, recondiționări mobilă, obiecte din cristale, este distribuitor de materiale decorative pentru mobilă.

Fiind Sărbătoarea Florilor, a expus la târg: coroniță din flori, scaun din lemn pictat, casete pictate,  etc. Ne-a ajutat să ne completăm cunoștințele despre lumea meșteșugurilor.

 În general, lumânările se obțin din ceară de soia, de albine, de cocos și de parafină. Ceara de albine nu poate fi colorată. Pot fi odorizate cu esențe de uleiuri sau parfumuri. Mirosul parfumurilor este mai rezistent în timp.

Tehnica decupajului presupune mai multe elemente: șervețele, hârtie de orez, hârtie decupaj, print. Se printează imaginea cu imprimantă laser, hârtia se subțiază ca să se plieze foarte bine pe obiect, sau se rupe în bucăți mici ca să nu se vadă marginile.

Neuvirt Ioan, meșter popular,  practică de peste 30 de ani sculptura în lemn și pictura pe lemn în stil Bidermeyer pentru care s-a specializat la  Școala Populară de Artă și la Universitate.

A venit la târg cu o ofertă bogată de casete, tăvi, farfurii pictate manual în culori acrilice, protejate cu un lac pe bază de apă.

Culoarea de fond preferată este albastru, florile sunt diverse: lalele, trandafiri, margarete, flori de câmp, măceș.

A adus și coșul abundenței, plin cu fructe.

Ne-a asigurat că totul este ecologic, atât pentru sănătatea creatorului, cât și a cumpărătorului.

Domnul Neuvirt Ioan ne-a făcut cunoscute și etapele devenirii unui meșter.

După ce termina școala, tânărul, timp de 3-4 ani, făcea ucenicie în atelierul unui meșteșugar.  Aici, pe lângă învățătură, primea anual o pereche de haine și de bocanci. 

La sfârșit, susținea examen (probă practică) în prezența unui reprezentant al Primăriei care se ocupa cu învățământul. După aceea, se putea angaja la alți meșteri și abia la vârsta de 36 de ani avea voie să își deschidă atelier propriu. 

Tatiana Faur realizează bijuterii croșetate manual, majoritatea în formă de floare, fluturi. Fiica dumneaei, reprezentantă  a brandului Whimsy Little Faerie, creează bijuterii cu imagini digitale printate, bijuterii pictate manual și pandantive cu accesorii de inox.

Balazs Attila din Korund, ofertă bogată de obiecte de ceramică, pentru realizarea cărora participă întreaga familie.

 În Korund fiecare familie are stilul ei propriu de a crea ceramică.

În lucrările dumnealor îmbină tradiția cu inovația proprie.

 Au expus o diversitate de obiecte: căni, vaze, boluri, linguri, oale, realizate atât în stil tradițional, din ceramică nesmălțuită,  din ceramică smălțuită, pe fond crem, cât și în stil propriu, pe fond maroniu. Motivele pictate pe vase sunt luate din natură, ceea ce aduce o varietate de forme și de culori: lalele, margarete, lavandă, garofițe,   spic de grâu, porumbel.

Claudia Blegu din Brașov confecționează bijuterii cu flori presate: floarea de nu-mă-uita, lăcrămioare, panseluțe, floarea Paștelui, trifoi cu patru foi, bijuterii din pietre semiprețioase,  semne de carte prin tehnica print.

Preferă modelele tradiționale luate de pe costume populare: rombul, crucea, coarne de berbec, spice de grâu.

Sofia Ștefănescu din localitatea Bughea de Jos, de lângă Câmpulung Muscel,  meșter popular, a moștenit din familie dragostea pentru sculptura în lemn, cusut, țesut, scris.

Este pasionată de sculptura în lemn, care îi aduce o adevărată relaxare. Din lemn de diferite esențe, dar mai ales din scoarță de copac realizează îndeosebi cruciulițe pe care le fixează pe pânză de etamină sau de iută  și le prezintă sub formă de tablouri.

Preia motive tradiționale, precum: crucea, simbolul creștinătății, rombul, al abundenței și al fertilității, sfoara care reprezintă deopotrivă  viața și moartea, binele și răul, cerul și pământul; colții de lup, element protector, pe care trebuie să ți-l faci prieten, colții berbecului, reprezentați sub forma literei S, simbolul masculinității, miezul de nucă, simbolul  minții  adunate, al inteligenței, al iscusinței, morișca. Pe fiecare tablouț are fixat și un mic ștergar tradițional.

Este în căutarea originalității pe care cel mai bine i-o permite scoarța de copac.    

Dura Claudiu Vasile  este specializat în crearea de lumânări din ceară de soia, recipiente, figurine, pe care le realizează după modele standard sau unicat.   

Doștețean Marcel din  Bistrița este specialist în  prelucrarea lemnului pe care îl transformă în bijuterii tratate cu rășină epoxidică, lavoare din lemn și diverse aranjamente.

Victor Clopotar din localitatea Brateiu, județul Sibiu a expus și a lucrat și în fața clienților săi obiecte din aramă și argint.

În fecare zi, participanții la sărbătoare au beneficiat de acordurile muzicii de bună calitate și de ritmurile dansurilor tradiționale care au fost executate pe scena în aer liber din piață.

Timp de trei zile, Sărbătoarea Florilor din Brașov a transformat Piața „Sfântul Ioan” într-o oază de lumină iradiată de coloritul și parfumul florilor, ingeniozitatea minții și dexteritatea mâinii umane, care s-au materializat într-o multitudine de produse care au reînviat vechi tradiții  sau au promovat meșteșuguri noi, simple sau în diverse combinații.