https://blog.revistaderecenzii.com

* Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ împreună cu Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie (RPER) prezintă, de la ora 14:00, vernisajul expoziţiei multimedia itinerantă „Ascuns Rezistenţa Subteranului”. Este a patra oprire a expoziţiei din seria itinerariului său bucureştean, după staţiile OarB Hub (OAR Bucureşti) / 6 – 17 noiembrie 2025, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ / 19 – 24 noiembrie 2025 şi Muzeul Ororilor Comunismului din România / 9 decembrie 2025 – 20 ianuarie 2026. Expoziția este deschisă în perioada 24 februarie – 29 martie, în Sala „H. H. Stahl”, de miercuri până duminică, între orele 9:00-17:00

* Academia de Artă Handmade București îl celebrează pe mare sculptor român Constantin Brâncuși, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea acesteia, printr-o expoziție eveniment ce reunește lucrările realizate manual de artiști români, inspirați de opera brâncușiană. Expoziția este găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române, sediul din București, Calea Griviței, nr. 64-66, în perioada 24 februarie – 21 martie. Manifestarea expozițională este organizată cu sprijin instituțional oferit de Primăria Capitalei, Muzeul Național al Literaturii Române și Arhivele Naționale. Printre partenerii media: Radio România Cultural

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 2 / 2026

Lucrarea lui Florea Firan, Voci feminine în literatura română(Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2025), se impune printr-o originalitate de substanță, născută din însăși perspectiva temei alese. Titlul, aparent simplu, ascunde o semnificație multiplă: „vocile” nu desemnează doar expresia literară a unor scriitoare, ci mai ales prezența lor spirituală, iradierea unei conștiințe feminine în câmpul culturii române. Critic și istoric literar, Florea Firan restituie, cu justețe și rafinament critic, locul cuvenit unor personalități care, de-a lungul veacurilor, au dat glas inteligenței românești în ipostază feminină. De la noblețea cultivată a Elenei Ghica și finețea cosmopolită a Elenei Văcărescu, trecând prin destinul tragic al Iuliei Hasdeu, până la scriitoarele contemporane — Carmen Firan, Doina Ruști, Simona Popescu — se desfășoară un tablou viu, care înfățișează o istorie a spiritului feminin românesc, în dialog neîntrerupt cu marile curente ale literaturii universale. Temele privilegiate ale literaturii feminine configurează un spațiu de expresie distinct și, totodată, necesar pentru echilibrul întregului câmp creator. Ele nu se reduc la o perspectivă de gen, ci revelează o interioritate complexă, articulată în jurul unei duble conștiințe: cea a identității și cea a libertății. Scriitoarea contemporană își sondează propria condiție în cadrul unei societăți încă structurate pe reflexe patriarhale, dar o face nu prin revoltă declarativă, ci printr-un exercițiu al lucidității.

https://blog.revistaderecenzii.com

1271 – Prima mențiune documentară a orașului Brașov.

1633 – Matei Basarab a fost recunoscut domnitor al Țării Românești, de către Poartă.

1821 – Țarul Alexandru I al Rusiei, dezavuează revoluția condusă de Tudor Vladimirescu în Țara Românească și mișcarea lui Alexandru Ipsilanti declarându-se de acord cu venirea trupelor otomane la nord de Dunăre.

1889 – S-a născut regizorul american Victor Fleming, câștigător al premiului Oscar pentru filmul „Pe aripile vântului” (d. 1949).

https://blog.revistaderecenzii.com

*Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultați luni, 23 februarie, de la ora 22:00, la Radio România Cultural, dar şi online pe platforma www.eteatru.ro , premiera “Prietenie în limita stocului disponibil” de Petre Barbu. Regia artistică şi adaptarea radiofonică sunt semnate de Cezarina Udrescu. În rolul principal îl veţi putea asculta pe Răzvan Vasilescu în tandem cu Alexandru Bindea, iar actriţa Mădălina Ignat completează contrastant triunghiul unei drame interioare existenţiale.

https://blog.revistaderecenzii.com

1635 – La Paris, Cardinalul Richelieu a înființat Académie française, cu mandatul de a supraveghea puritatea limbii franceze.

1708 – Antim Ivireanul a fost ales mitropolit al Ungro-Vlahiei, după moartea predecesorului său, Teodosie, la recomandarea și cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.

1732 – S-a născut George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1799).

1788 – S-a născut filosoful german Arthur Schopenhauer (d. 1860).

1821 – Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, a trecut Prutul, intrând în Moldova, unde a încercat să-și găsească noi adepți pentru mișcarea sa

1882 – Serbia s-a proclamat regat. Milan Obrenovic a devenit primul rege al Serbiei moderne, sub numele de Milan I al Serbiei (1882-1889).

https://blog.revistaderecenzii.com

https://blog.revistaderecenzii.com

https://blog.revistaderecenzii.com

1938 – La postul de radio București, a debutat Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc.

https://blog.revistaderecenzii.com

1849 – Împăratul Austriei, Franz Joseph, a promulgat o Constituție prin care se recunoaște Transilvaniei o autonomie limitată.

1856 – A fost promulgată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românelti”, document considerat a fi actul de dezrobire a rromilor.

1882 – A murit Moș Ion Roată, deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei și un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor și al reformei agrare din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.(n. 1806).

https://blog.revistaderecenzii.com

* Târgu-Jiu: Începând cu ora 18:00, ansamblul monumental va deveni epicentrul diplomației culturale românești, fiind transformat într-o simeză tehnologică de excepție sub sloganul „Brâncuși 150”. Coloana Infinitului va servi drept ecran central pentru un spectacol de video mapping de ultimă generație ce va explora geneza operelor maestrului, în timp ce întreg traseul „Căii Eroilor” va găzdui vernisaje tematice și momente de muzică clasică dedicate geniului brâncușian.

• Experiența imersivă va debuta cu o proiecție laser care va uni simbolic cele trei elemente ale ansamblului, urmată de activarea unor instalații de realitate augmentată ce vor permite vizitatorilor să vizualizeze schițele inedite ale artistului suprapuse peste monumentele reale.
• În proximitatea Porții Sărutului, orchestre camerale vor interpreta compoziții de avangardă din perioada pariziană a lui Brâncuși, creând un dialog sonor între piatră și muzică.
• Ecrane LED de mari dimensiuni vor transmite mesaje de celebrare de la mari muzee ale lumii, precum MoMA sau Centre Pompidou, marcând recunoașterea universală a moștenirii lăsate de „părintele sculpturii moderne”