https://blog.revistaderecenzii.com
Anul 2100. În sfârșit în acceleratul Craiova – Calafat. Oprește doar la Segarcea, Băilești și evident Calafat. Maxim o oră până la Calafat. Nu ca în anul 2014 când făcea aproape patru ore. Sunt două fire electrificate. Se circulă cu 150 km/oră. Sunt cazuri când face și mai puțin de o oră luând în calcul cele două opriri. În tren confort. Automate cu: cafea, sucuri, apă minerală sau plată, dulciuri, alune, biscuiți, fructe și sandwich-uri. În difuzoare muzică ambientală. Curățenie lună. La clasa I-a pluș curat, roșu parfumat. Șeful de tren impecabil. Costum bleu nou, cămașă albă, cravată și echipament specific ireproșabil. Amabilitate maximă. Ne întreabă dacă avem vreo preferință muzicală. Un domn între două vârste din fața mea vrea Mozart. Se rezolvă. Simfonia nr. 40 în sol minor se aude, în surdină, în difuzoare. Te cufunzi în gânduri. Privirea îți alunecă pe fereastră. Soarele, răsărit de ceva timp revarsă razele printre case și copaci. Te ia somnul. Ațipești, visezi, timpul trece.
Continuă să citești →