III
Se legăna ciocârlia în răcoarea dimineţei, însoţind de-a lungul Ialomiţei trăsurile ce mergeau la
gară. Copiii, grămădiţi câte trei pe capră, se bucurau, tăcuţi, de priveliştea cailor. Mihai mâna
poştalionul de la trăsura lor, curată, lustruită, în care trebuia să se întoarcă Matei. Pe chipurile
tuturor se zugrăvea sănătatea si fericirea.

II
Era tocmai să se supere din nou, pe pisic şi pe Tănase, când bătu cineva la uşe.
— Poftim! zise el cu glasul trăgănat al boierilor bătrâni.

Cum ridici priporul Ciulniţei, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleţ, case
bătrâneşti şi sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moşiile boiereşti. De sus, de pe
culme, ele văd roată împrejur până cine ştie unde, la dreapta, spre valea Ialomiţei, la stânga, pe
desişul pădurii de Aramă, iar în faţă pe cotiturile uliţelor strâmbe ale satului.

Iubite amice,

Uitatu-te-ai vrodată printr-un ochean de inginer? Să vezi cum într-însul toate se arată întoarse cu susul în jos. Odată îmi aduc aminte că ridicam planul unui petic de moșie; o fetiță lăsase secera și venise lângă planșetă; se uita la mine, parcă mi-ar fi zis: ‘Lasă-mă să mă uit și eu o dată, domnișorule’. I-am înțeles pofta, i-am îndreptat ocheanul spre un cioban, în depărtare, care ședea în mijlocul oilor cu piciorul încrucișat, rezemat în măciucă; îl potrivii bine și poftii pe fată să se uite. Ea își astupă un ochi cu mâna și pune pe celalalt la sticlă, se uită, ș-odată strigă:

‘Aoleo! A întors pe Niță cu gaibele în sus!’

De atunci, ori de câte ori îndreptam ocheanul spre tânăra fată, ea își strângea rochia cu amândouă mâinile.

Scumpe amice,

De câte ori am venit în Londra, una din întâiele mele vizite a fost pentru Muzeul Britanic, acel palat în care se află adunate manuscriptele cele mai prețioase ale lumii învățate și minunile artei antice, unde se desfășură ca într-o panoramă istoria geniului omenesc.

Într-una din zile, pe când eram acolo, în sala în care sunt expuse de jur împrejur, pe piedestale și pe păreți, vestitele marmure Elgin, și stam admirând frumoasele metope dintre trigrifele frizei exterioare ale Partenonului, pe cari sunt reprezentate în ronde-bosse luptele grecilor cu centaurii, aud pe cineva că-mi zice:

Dan Ionescu: Carta a Tetis (Lirică), Editura Éride Editorial, Madrid, 2020, 170 p.

Dorin Murariu: Luna de tablă (Proză scurtă), Editura Junimea, Iași, 2020, 120 p.

Paul Tumanian: Divorț fericit (Roman), Editura Junimea, Iași 2020, 230 p.

Georges Duhamel (30.VI.1884 – 13.IV.1966): Premiul Goncourt (1918)

Monica Larisa Manafu: De admirat, dar și de „râsu´- plânsu´” (Proză scurtă), Editura CONTRAFORT, Craiova, 2020, 106 p.