1948 – Regele Mihai I și regina mamă Elena au fost siliți să părăsească România, luând cu ei doar câteva bunuri personale. Regele Mihai se va întoarce în țară abia în anul 1992, de Paște, după căderea regimului comunist din România, și va primi cetățenie română în anul 1997.
106 î.Hr. – S-a născut politicianul și filosoful roman Cicero (d. 43 î.Hr.).
1472 – Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercială deplină în întreaga țară și garantarea securității activității lor.
În mentalitatea tradițională, 2 ianuarie nu este o zi oarecare, ci un moment de stabilizare a Anului Nou. După zgomotul ritual și exuberanța nopții dintre ani și a zilei de 1 ianuarie, această zi marchează intrarea treptată în ritmul firesc al timpului, fără a rupe însă legătura cu sacralitatea începutului.
1492 – Capitularea Granadei, asediată din 1481, a marcat sfârșitul Reconquistei, lupta spaniolilor pentru eliberarea de sub ocupație arabă. Muhammad al XI-lea, comandantul ultimei fortărețe arabe din Spania, s-a predat regelui Ferdinand al II-lea și reginei Isabela.
1529 – Radu de la Afumați, domn al Țării Românești (1522–1529), a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad, la Râmnicu Vâlcea.
1784 – La Sibiu, a apărut Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României.
În mentalitatea tradițională românească, Anul Nou nu este doar o schimbare de dată în calendar, ci un moment de răscruce cosmică, o clipă de suspendare a timpului, în care vechiul se stinge, iar noul se naște sub semnul urării, al zgomotului ritual și al gestului simbolic. Ziua de 1 ianuarie este inseparabil legată de noaptea dintre ani, iar obiceiurile ei prelungesc și pecetluiesc ritualurile începute în ajun.
1. Sensul simbolic al Anului Nou
Pentru lumea satului tradițional, anul este o entitate vie, cu naștere, maturitate și moarte. Anul vechi trebuie „gonit”, iar anul nou trebuie întâmpinat, îmblânzit și binecuvântat, pentru a aduce rod bun, sănătate și belșug. De aceea, obiceiurile nu sunt simple forme de divertisment, ci acte rituale cu valoare magică și protectoare.
În imaginarul tradițional românesc, 31 decembrie nu este doar sfârșitul unui an calendaristic, ci un moment de trecere, când timpul vechi se stinge pentru a face loc unuia nou. Este o zi marcată de ritualuri de purificare, protecție și invocare a norocului, menite să asigure belșug, sănătate și echilibru în anul ce vine.
* Sibiu: Redal Expo Bloc, Strada Johann Sebastian Bach 4, 557260, România, Organizator: Backyard Agency Miercuri, 31 decembrie 2025 – Joi, 1 ianuarie 2026, ora 21:00 – 05:00. Au fost nopți de care nu se amintește, cu oameni care nu se pot uita niciodată. Acest 31 decembrie nu este despre rămas bun – este despre un ultim foc, un ultim dans, o ultimă poveste din curtea din spate pe care urmează să se lăseze în 2025. Delia urcă pe scenă. Se ridică paharele. Se încheie anul așa cum se știe – împreună. Și la miezul nopții… începe un nou capitol. În deschidere Sebastian și Alex Zara
Pe 30 decembrie, tradiția populară românească intră hotărât în zona de prag: anul vechi se destramă, iar cel nou începe să fie „chemat” prin gesturi, zgomote și pregătiri rituale.
🕯️ Repere religioase
În calendarul ortodox sunt pomeniți Sfânta Muceniță Anisia și alți mucenici, fără impact major în practica populară. Accentul zilei nu mai este liturgic, ci ritual-comunitar.