Autorul cărţii lui Iov lasă să se întrezărească un sistem de pârghii cosmice, un background metafizic care a scăpat sistematic nu numai filosofilor catafatici, idealişti (Platon, Descartes, Spinoza, Leibniz etc.),  dar chiar şi apofaticilor, nihiliştilor, subteranilor. Există probabil o arie a spiritului unde nu avem acces la răspunsuri decât printr-un  cod lingvistic complicat, printr-o ,,chineză” a Absolutului. Nagarjuna, scepticii greci, Pirhon, Schopenhauer, Nietzsche sau Cioran au refuzat să înveţe această limbă, s-au împotmolit în fonetica ei.

Continuă să citești →

În perioada de după încheierea studiilor universitare la Budapesta, Jena şi Viena, istoricul şi criticul literar Gheorghe Bogdan-Duică (1866 – 1934) a fost, împreună cu George Coşbuc, unul dintre animatorii revistei „Tribuna” din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Aici publica, în 1891 (anul VIII, nr. 120 – 125), Savitri, tradusă în versuri prin intermediar german. în acelaşi an, traducerea (Prefaţă de Ioan Slavici) apare şi ca broşură, în Biblioteca poporală”  a „Tribunei”, cu titlul: Savitri. Povestire indica din Mahabharata.

Continuă să citești →

Communication functions

11.1. Equation  «Needs/Goals/Functions»

A. Functions are the activities for which an entity is destined or in which is used. Functions are entity responsibilities or missions. Communication functions are constituted by assumed missions by this to reach some goals. In fact, communication functions are communication system functions. A system has a set of fundamental functions and one or more complementary functions. By definition, a system is constituted by interrelation elements that roll on procedural, unitary and coherent, as entity less one function. Functions are not autotelic systemic elements. They are exerted by systemic entities. Functions are functions in the accomplishment  by an entity of some goals. It is understood that functions are determined by goals that animates the system.

Continuă să citești →

Funcţia constructivă de comunizare. Funcţia de comunizare se referă la semnificaţii mesajuale sau chiar la mesaje. Semnificaţiile pot fi cognitive-cogitative, afective sau voliţionale: gânduri, idei,  evaluări teoretico-ştiinţifice, opinii, păreri, credinţe, emoţii, sentimente, manifestări de voinţă. Semnificaţiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esenţa mentală, o componentă cognitiv-constructivă.

Continuă să citești →

Teorii ale nevoilor. În ce priveşte nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow şi teoria lui Vance Packard.

1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea „Motivation and Personality” (1954) . Maslow constată o ierarhizare a needs pe cinci trepte care a fost denumită Maslow΄s pyramid: physiological needs (breathing, water, food, sleep, homeostasis), safety needs (security of body, health, morality, prosperity, resources in family, employement), belonginess and love needs (friendship, love, intimacy, belongingness, family, group, organization), esteem needs (self-esteem, respect by others, respect of others, confindence, trust) and self-actualisation need (creativity, spontaneity, ideal self). Există nevoi primare şi nevoi superioare. Nevoile primare au prioritate faţă de cele superioare. Nevoile primare se satisfac primele şi până nu este satisfăcută o navoie de un nivel inferior nu se poate trece la satisfacerea unei nevoi superioare ca nivel. Self-actualization este nevoia de nivelul cel mai ridicat; despre ea A. Maslow arată: „What humans can be, they must be. They must be true to their own nature” (Maslow A., 1987, p. 22).

Continuă să citești →

Crinul poate simboliza un om sufocat de probleme (datorii), care aproape nu-și mai găsește rostul, dar salvarea lui este comunicarea, instinctul de socializare.

În al treilea distih: „Oh, pentru cruda lor corespondență / Aveau cea mai naivă diligență!” sunt două cuvinte în opoziție: crudă, naivă. „Crudă” se referă fie că relația este recentă, fie că în corespondență ei își exprimă supărări extreme, cu soluții dure (crude). Diligența este naivă din cauză că se supune travaliului mereu și nu știe ce transportă, poate idei care să-i facă rău diligenței însăși. Este naivă, fie că transportă scrisori care nu rezolvă nimic între corespondenți, fiind o relație prea nouă, un travaliu superfluu, fie că transportă un pericol.

Continuă să citești →

William Shakespeare: Romeo și Julieta. Scena balconului, interpretată de Dan Ionescu

Deasupra liniilor secundare este una primordială. Romeo n-o poate compara pe Julieta cu nimeni de pe pământ, doar de pe cer, cu luna ori soarele.

Implicit Romeo intră și el în grandoarea acestei comparații, vorbind despre culoarea galbenă a lunii – sigur provine din gelozia pe care luna o poartă Julietei.

Continuă să citești →

„Ca într-un țarc se simte Nora, lume-ai dincolo de geamuri”. Aici credem că se ascunde o explicație a gestului ei de a-și fi părăsit familia pentru salvamontistul Doru.

Trăind viața obișnuită a unei adolescente, Norei i se pare că tumultul care până la urmă trebuie trăit este în afara cercului ei existențial. Motivul pe care îl găsește în schimbarea destinului, care părea prestabilit: să devină ingineră, este dragostea pentru Doru. Ea se considera în viața ei simplă adolescentă captivă și începe să refuze totul, numai ca să scape de acel tip de trai. Paradoxal ajunge să trăiască „Proza cea lungă a primei iubiri”, adică dă greș.

Continuă să citești →