Cronica retro. Dan Ionescu – Biblioteca într-o alocuțiune, versuri (1995)

biblioteca intr-o alocutiune

Dan Ionescu – Biblioteca într-o alocuțiune, versuri, Editura Avrămeanca, 1995.

de Dumitru Augustin Doman

În 1988, I. D. Sârbu îi scria prietenului său Horia Stanca: „Craiova a devenit capitala seismică a fricii și neoturciei”. Mai mult, urbea de pe Jii era „oraș acultural, mediocru mafiot, șovin general și multilateral dezvoltat”. Și de aici a răsărit, totuși, acest poet de excepție care, deși livresc și textualist, i-ar fi plăcut bătrânului lup Sârbu: „Stăm aidoma cărților: / înghesuiți în destine, / așteptând să pună ochiul / pe sufletele noastre / bătrâna realitate”.

Continuă să citești

Bogdan Mihai Dascălu: Nisipuri (Poeme), Editura David Press Print

bogdan mihai dascaluBogdan Mihai Dascălu: Nisipuri (Poeme), Editura David Press Print, Timișoara, 2012, 78 p.

Poemele pornesc de la revizuirea unui raport: peisajul nu mai este văzut de oameni, ci de locuințe. Marile geamuri sunt un fel de pupile care exercită vedere până când raza oglindită – sau a „privirii” lor – este interferată de atenția uităturii umane. Cadrul iar se umanizează atunci. Alternanța exclude prezența efectivă a omului care este numai sugerată. În locul protagonistului, se plimbă însuși cititorul. Drumul pe care se merge nu e numai al cărții, dar și al propriului trecut. Mereu e trimiterea aceasta către noi, a poemelor acestui volum rafinat.

Continuă să citești

Emilian Mirea: Despre lumea în care trăim și murim

e mireaEmilian Mirea: Despre lumea în care trăim și murim. Editura MJM – Craiova, 2012, 120 p.

Carte – dialog cu regretatul scriitor și parapsiholog Ion Țugui.

Problemele puse în discuție sunt la limita dintre știință și religie, cu dese referiri la figuri apostolice. Tema principală pare a fi căutarea lui Dumnezeu sau, în diverse împrejurări, cum îl putem zări. Imposibilitatea identificării este din cauza noastră. De exemplu, dacă într-o sală (de spectacol etc.) se va stinge lumina, nu vom fi în stare să ne mai zărim nici propriile mâini, darmite divinitatea paternă. (Red.)

 

Referat: Romanul Ion, de Liviu Rebreanu

Referat: Romanul Ion, de Liviu Rebreanu

de Dan Ionescu

După o bogată experiență nuvelistică, Liviu Rebreanu avea să dea la iveală în 1920 romanul Ion, un roman realist, obiectiv, pe care Șerban Cioculescu îl considera „primul roman românesc într-adevăr desăvârșit”. La data apariției acestui „masiv muntos”, după cum îl caracteriza criticul Ion Dodu Bălan, romanul românesc număra câteva remarcabile realizări: Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, Romanul Comăneștenilor, de Duiliu Zamfirescu, Mara, de Ioan Slavici și Neamul Șoimăreștilor, de Mihail Sadoveanu.

Continuă să citești

Tema familiei: Moromeții, de Marin Preda și Amintiri din copilărie, de Ion Creangă

Tema familiei: Moromeții, de Marin Preda și Amintiri din copilărie, de Ion Creangă

de Dan Ionescu

În Amintiri din copilărie, mediul este mai cald și membrii familiei sunt mai uniți și suportă cu umor năzdrăvăniile lui Nică. În Moromeții, Niculae, care este mezinul familiei, nu este prea tolerat de ceilalți. Nică era mai copilăros. Fie că i se permite, fie că nu, este mai abil în manipularea situațiilor în favoarea lui, este mai șiret. Frații lui Niculae sunt înrăiți de prea multă muncă și nu mai au răbdare să-l trateze cu tact.

Continuă să citești