Constantin Scarlat Stoenescu*
*„El a dat revistei numele de RAMURI” (C. Ș. Făgețel).
Aurei
Albaștrii-ți ochi adesea mă înfioară
Ce taină ascund când sunt atât de reci?
Seninul lor visările-mi scăldară
Și în mreji țesute încet, le-a prins de veci.
Nu i-am iubit și nici visam vreodată.
De ce tresar când treci cu mărunt mers
În calea mea, gândirea-mi întristată
Îi scaldă în zbor și-i toarnă apoi în vers.
Am zis cuvânt, frâu nu mai dau iubirii
Și-ndurerat azi sufăr, simt că mor,
Albaștri ochi, redați-mă iar firii
C-o rază în drum, zdrobiți nebunu-mi dor.
16 / 7 / 1907
Lumini in noapte
Ai tai ma sorb
Cand beau
De peste tot …
Din raul negru
Revarsat
Spre vele –
Din bolta plina
De sclipiri
Prea grele
Pentru ecoul
faptelor
Din mine –
Ai tai ma sorb
Cand beau
De peste tot…
Din saua ta
Ingusta si mladie,
Din trestia cingatoarei ce adie
Saltand intreaga lume
Pan’la ea
De nici n-ar fi
Neinchinata
Tie
Si nici n-as fi
In ea
De n-as urca
Ai tai ma sorb
Cand beau
De peste tot…
Din amfora
Arama ce-ti coboara
Sidefului
Si gustului de-amara
Si dulce
Nesfarsita de usoara
Povara
ce pe veci ma infioara –
si pana-n degetarul
ce n-atinge –
doar ninge-aluncand
pe toc de ingeri –
Ai tai ma sorb
Cand beau
De peste tot…
Asa de sete mi-e
Din gand, de tine,
c-as bea din aripile tale
de lumine,
c-as stinge universul ca sa pot,
sa beau
cu ochii-nchisi
mereu, din tine –
nici n-am trai
am fi doar patru ochi
zburand
in zari
atata de senine…
7 decembrie 2016
ILENEI
De cinci decenii, lângă tine,
Ce dar divin îmi este viața…
Iubirea-a copleșit dulceața
Din mierea pură de albine!
Petre Cazangiu