https://blog.revistaderecenzii.com/

Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, ediția a XXXIII-a, martie 2023

Sfârșitul lunii martie a anului 2023, după o perioadă grea de pandemie, a readus în viața culturală a Ploieștiului, Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, desfășurat în toată plenitudinea sa.

Acesta a fost organizat de Consiliul Județean Prahova, Primăria Ploiești, în colaborare cu Academia Română, cu participarea principalelor instituții de cultură ale orașului Ploiești: Direcția Județeană de Cultură Prahova, Centrul Județean de Cultură Prahova, Casa de Cultură „IL Caragiale”, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”,  Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul de Artă „Ion Ionescu- Quintus”, Filarmonica „Paul Constantinescu”, a unor reprezentanți din țară, din Republica Moldova și din Serbia.

Invitați de onoare au fost: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Valeriu Matei, directorul Editurii Academiei Române, acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Băciuț, scriitor și director al Direcției Județene de Cultură Mureș, profesor Anca Popa, viceprimar, Emil Calotă, reprezentant din partea Consiliului Județean Prahova. 

Deschiderea acestei ample manifestări culturale a avut loc, joi, 30 martie, ora 10, la Colegiul Național „IL Caragiale” Ploiești, al cărui elev poetul Nichita Stănescu a fost, între anii 1944-1952, pe când se numea Liceul Sfinții „Petru și Pavel”.

Moderatorul festivității a fost Constantin Stere, directorul Direcției Județene de Cultură Prahova.

Festivitatea  a fost concepută atât ca o modalitate de omagiere a poetului „Necuvintelor”, cât și a acelora care i-au fost prieteni sau admiratori apropiați, precum academicienii Eugen Simion și Adam Puslojić, care s-au întâlnit, probabil, cu Nichita în lumea cerurilor.

În memoria acestora, a acad. Răzvan Theodorescu și a fostului director al Colegiului Național „IL Caragiale”, prof. Vasile Pantelimon,  a fost menținut un moment de reculegere, la sugestia  moderatorului activității.

În „Cuvântul de deschidere” prof. Laura Pandelache, directorul Colegiului Național „IL Caragiale” Ploiești, și-a exprimat mulțumirea că instituția dumnealor este epicentrul acestei manifestări culturale și a menționat relația lui Nichita cu acest liceu al cărui elev a fost, în perioada 1948-1952.

Prof. Anca Popa a evocat personalitatea lui Nichita prin prisma relației pe care a avut-o în copilărie cu familia poetului, care pentru dumneaei a fost un model de moralitate.  

Emil Calotă și-a exprimat convingerea că lucrurile se vor schimba și speranța că prin cultură ne putem salva.

Acad. Ioan Aurel Pop a făcut cunoscute câteva momente importante din istoria Academiei Române, a menționat statutul de membru al Academiei conferit celor două mari personalități prahovene: Nichita Stănescu și Eugen Simion și a evidențiat caracterul patriotic al operei lui Nichita Stănescu, pentru care limba română era patria sa.

Acad. Mihai Cimpoi a evocat momentul primei întâlniri cu Nichita Stănescu la Chișinău, afirmația lui Nichita Stănescu „Am venit de acasă, acasă”, când a ajuns la Chișinău și a comentat câteva concepte literare, precum „canonicitate”, „sintagma poet național” etc.

Acad. Valeriu Matei și-a axat discursul pe relațiile cuvânt – lucruri-ființe „Cuvântul este obiectul, este lucrul în sine, ființele descind din cuvânt” și între micro- și macrocosmos, pe fuziunea poet – lume exterioară.  

Nicolae Băciuț, scriitorul care a avut și are un adevărat cult pentru Nichita Stănescu, unul din puținii care mai sunt în viață din cei care l-au cunoscut pe Nichita, a recitat din versurile acestuia.

Timp de câteva zile, în orașul natal, Nichita Stănescu a fost omagiat prin activități complexe, creative și originale, constând din: mese rotunde, lansări de carte, expoziții, recitaluri muzicale, ateliere, concursuri, proiecții cinematografice.

Astfel, la Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” a fost oganizată masa rotundă cu tema „Să ne amintim de Nichita”,  la care au participat: Carolina Ilinca, Florian Silișteanu, Ion Hadârcă, Maria Puslojić, Pompiliu Crăciunescu, moderator Acad. Valeriu Matei.

Mihai Dumitrache, directorul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, le-a înmânat participanților Medalia „90 de ani de la nașterea poetului”.

Tot Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” a organziat ediția I a Concursului de Poezie „Frunză verde de albastru”.

Casa de „Cultură IL Caragiale”, coordonator director Marian Dragomir,  a organizat cea de-a XVI-a ediție a Concursului Județean de Recitări pentru Liceeni „Sub aripa lui Nichita”.

 În urma jurizării au fost conferite următoarele premii:  Marele Premiu – Marin Alexandru Gabriel de la Colegiul Național „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte; Premiul I – Teodora Claudia Copăceanu de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”; Premiul II – Mario Vasile de la Colegiul „Spiru Haret” Ploiești; Premiul III – Cătălina Gabriela Samoilă de la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” Ploiești.

Tot din inițiativa Casei de Cultură „IL Caragiale”, la Centrul Cultural „Sfântul Antim Ivireanul” al Protoieriei Ploiești Nord au fost lansate antologiile: „Nichita Stănescu. Printre întrebări. Interviuri” și „Nichita Stănescu. Orizonturi și viziuni”, antologator Nicolae Băciuț, suplimentul revistei „Vatra veche”, dedicat în întregime lui Nichita Stănescu,  și cartea „Satul Coslegi sau o istorie a familiilor boierești muntene”, autor Ecaterina Țânțăreanu; moderator Constantin Stere, directorul Direcției  Județene de Cultură  Prahova.   

Având în vedere că printre participanți s-au aflat și mulți elevi, expunerile celor prezenți au avut un preponderent rol educativ.

Cele două antologii, cât și suplimentul revistei „Vatra veche”, dedicate lui Nichita Stănescu adună laolaltă articole publicate, de-a lungul timpului, în revista „Vatea veche”, semnate de persoane care l-au cunoscut sau au studiat opera acestuia, precum: Nicolae Băciuț, Adam Puslojić, Cornel Ungureanu, Darie Ducan, Daniel Mihu, Irina Iorga, Doina Bălțat, Aurel Rău, Zenovie Cârlugea, Mioara Kozak, Livia Ciupercă, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Suciu, Doina Bălțat, Mircea Daroși, Ioan Groșescu, Dumitru Hurubă  etc.

Suplimentul conține și articole dedicate memoriei personalităților culturale, trecute în eternitate: Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, D.R. Popescu, Adam Puslojić; programul și laureații festivalului, începând cu anul 1982, până în prezent.

Cele două antologii, cât și suplimentul revistei „Vatra veche”   se înscriu în linia unei colecții mai vechi, „Autorul interpretat de…”, devenind instrumente de lucru foarte utile, atât prin conținutul lor, cât și prin economia de timp pe care i-o oferă celui interesat de viața și opera poetului ploieștean, ce suscită interesul cititorului pentru noi și noi lecturări și interpretări.

În luările sale la cuvânt, Nicolae Băciuț a făcut aprecieri la adresa generației tinere, a evidențiat rolul culturii în viața unei societăți,  importanța sentimentului și a lecturii în viața omului.

Relația cu Nichita Stănescu și preocuparea de a da la iveală adevărul cu privire la personalitatea acestuia constituie una din constantele vieții sale.

A apreciat lejeritatea discuțiilor lui Nichita Stănescu și poezia de dragoste a acestuia, considerându-l cel mai mare poet al iubirii, după Eminescu.

Un loc important în scrierile și în relatările sale îl reprezintă  participarea la Struga, la festivitatea prin care lui Nichita Stănescu i s-a acordat „Cununa de Aur”, unul  din cele mai valoroase premii internaționale.

Un prețios fragment din discursul rostit de Nichita, cu această ocazie, poate fi lecturat în antologia: „Nichita Stănescu. Printre întrebări. Interviuri”: „Mă simt ca împăratul din poveste care râde cu un ochi și plânge cu celălalt. Râd de fericire cu un ochi, că acest premiu, poate cel mai important premiu de poezie din lume, este o îndreptățire a muncii mele de peste treizeci de ani, pentru sporirea și păstrarea frumuseților limbii române. Plâng cu un ochi, pentru că pentru îndreptățirea ce mi s-a făcut mie au fost omiși alți poeți la fel de talentați ca și mine”. (pag.32)  

Cu un ireproșabil talent actoricesc, poetul târgumureșean   a recitat din versurile nichitastănesciene.

Cartea „Satul Coslegi sau o istorie a familiilor boierești muntene”, rezultat al valorificării unui număr mare de documente, a fost prezentată de autoarea ei,  care nu a considerat-o o monografie, ci un exemplu de ceea ce poți să faci, să știi, încotro să te îndrepți.

Acad. Georgeta Filitti s-a adresat, în primul rând, tinerilor prezenți în sală cărora a încercat să le insufle ambiția de a se informa, de a trece informațiile prin filtrul gândirii proprii, de a se întrece cu alții, pentru a deveni buni specialiști. A evidențiat importanța istoriei locale ca parte a istoriei naționale.

Constantin Stere, fiu al satului Coslegi, inițiatorul acestei cărți documentare, a considerat-o un model pentru primarii și consilierii altor localități.

Cărțile prezentate au fost editate cu sprijinul Direcției Județene de Cultură Prahova, director executiv Constantin Stere.       

Elevul Mario Vasile, de la Colegiul Național „Spiru Haret” Ploiești a recitat poezii din lirica stănesciană.

La Muzeul de Artă „Ion Ionescu-Quintus”, Nichita Stănescu a fost omagiat printr-un dialog al artelor: muzică, pictură, literatură, cinematografie; moderator Florin Sicoie, directorul muzeului.

Înălțătoare piese muzicale au fost interpretate de violonista Luminița Petre de la Opera din Stuttgart.

Pictori basarabeni, precum: Iurie Matei, Valeriu Jabinschi, Gheorghe Diaconu, Olga Diaconu, Oxana Diaconu, Victor Covalciuc, Victor Frimu, Radu Negru, au vernisat Expoziția „Pentru Nichita”, în care a putut fi admirat și portretul lui Nichita Stănescu, realizat de Iurie Matei.  

Criticul de artă Pavel Șușară a stabilit asemănări între poezia lui Nichita Stănescu și celelalte arte.

Adam Puslojić, marele călător prin lumea literelor și a prieteniei, împătimit de limba română și de fratele său Nichita, a fost prezentat in absentia, prin intermediul filmului „Adam – povestea unui înger cu cheia la gât”, creație a lui Florian Silișteanu.  

Celor prezenți le-au fost oferite numerele 1 și 4/2023 ale revistei „Itinerar”,  realizate de Muzeul de Artă „Ion Ionescu- Quintus”, sub egida Consiliului Județean Prahova.

Articole semnate de acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Valeriu Matei, Alex Ștefănescu, Daniel Corbu, Pavel Șușară, Victor Scoradeț, Gelu Nicolae Ionescu sunt dedicate memoriei unor personalități, precum Nichita Stănescu, Eugen Simion, Constantin Brâncuși, Leons Briedis și aniversării regizorului Andrei Șerban.

Familia Ghica este evocată într-un dialog dintre acad. Georgeta Filitti și George Corbu Junior.  

Aprecieri la adresa artei ne sunt oferite de Dalina Bădescu, Pavel Șușară, Dana Duma, Victor Scoradeț.

Florin Sicoie și Liviu Ioan Stoiciu ne încântă cu creațiile lor artistice.

Personalitatea poetului Nichita Stănescu a fost omagiată și prin intermediul Expoziției „Oul și sfera” a sculptorului  Gabriel Sitaru, vernisată la Galeriile de Artă Ploiești.

La Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, prof.dr. Anca Meiroșu a susținut Conferința „Despre literatură și spiritualitate” și Aura Creițaru a lansat cartea „Zbor interzis”, moderator Mihaela Radu, directorul bibliotecii.

În Parcul „Nichita Stănescu”, scriitorul Gelu Nicolae Ionescu a organizat „Târgul de carte”.

Festivalul „Nichita Stănescu” s-a încheiat pe data de 31 martie 2023, prin depunerea de flori și rostirea de alocuțiuni, în acordurile Fanfarei Consiliului Județean Prahova, la statuia poetului din parcul care îi poartă numele. A urmat festivitatea de premiere la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești.

Laureații din acest an au fost: Georgeta Filitti – Premiul pentru Opera Omnia; Liviu Ioan Stoiciu – Marele Premiu „Nichita Stănescu” pentru Poezie; Pompiliu Crăciunescu – Premiul „Nichita Stănescu” pentru critică literară, Nicu Alifantis – Premiul pentru promovarea operei lui Nichita Stănescu.

În final, atât cei prezenți, cât și spiritul lui Nichita Stănescu, prezent, probabil, printre admiratorii săi, s-au bucurat de recitalul „Cu o singură viață”, interpretat de Răzvan Vasilescu, muzică live Lucian Sabados.     

Festivalul de Poezie „Nichita Stănescu” s-a dovedit a fi, într-adevăr, o duminică pe care scriitorul Nicolae Băciuț o considera însăși esența poetului.