DOGOARE MARE, MA CHERIE!
– Escapadă lacustră , cu Ceaikovski… –
Cât sunt eu… exclus din Cor,
Aș ieși solo-n… Decor,
În mijlocul… Apelor,
Pe… Lacul lebedelor!
Revista de recenzii
Publicație fondată de prof. dr Dan Ionescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România ISSN 2285 – 729X ISSN–L 2248 – 729X Anul XIII, 2024
Eliza lebedelor
Frumoase lebede aveam.
Trăiam în pace.
Pe insula cu –atâtea flori
În ram.
Nu se temea
Vreo lebădă
Că tace.
Nu se-atingea
De ea
Nici fur,
Nici ham.
Nici paznic
Nu aveau –
Ce nu le place.
Și-ncet,
Încet
Cu insulă
Cu tot
Au emigrat
Aproape de ieșire –
Un lac
Cât ochiul unui idiot –
Curat
Cât un canal
De nesimțire –
Cu tot rahatul
Lumii toate-n
Bot –
Ce lebede aveam –
Și-n ce cămașă
Le-am îmbrăcat –
Și-n ce nămol adânc –
Mai stau acum
Pe lumea noastra lașă…
Mănânc
Și râd
Din lebede…
Mănânc…
16 iulie 2016
Pingback: Eliza lebedelor – liviuflorianjianublog
Anotimpul supraîncălzirii globale…
Încă o dată, omenirea
Își ruinează menirea…
Înc-un vis de tihnă ni s-a
Năruit – brutal – la Nisa!
Petre Cazangiu
Recenzia unei nopţi de vară …epuizată
Când norul plânge, în surdină,
Pe frunze şi acoperiş,
Rodu-n vie, câmp, grădină,
Râde – n hohot, pe furiş …
Petre Cazangiu