Părintele Vasile Petrica s-a născut la Scăiuş, comuna Fârliug, în 17 martie 1940, iar cartea sa, dedicată credinţei şi spiritului, a fost tipărită în 2014 de Editura Banatul Montan.

Autorul ne împărtăşeşte diferenţa dintre „fruct oprit”şi „fruct otrăvit”: fructul oprit este necomestibil deoarece odată consumat devine primejdios sănătăţii. Un astfel de fruct nu poate fi numit „otrăvit” însă, putând fi utilizat în alte scopuri. În urma acestei clarificări, apare următoarea întrebare: care este totuşi rostul lui? Răspunsul: existenţa unui fruct oprit ne ajută să „delimităm permanent binele de rău şi să fim mereu scrutători la tot ceea ce mişcă în jurul nostru”.

Vasile Petrica evidenţiază valorile perene ale vieţii. Însuşirea realităţilor evocate în alternanţă „este totuşi o problemă de opţiune”.

Practic, prin cartea sa, autorul ne confirmă încă o dată că omul este mereu supus tentaţiilor, referindu-se atât ispita, cât şi la puterea de a rezista ei. Aceste tentaţii, care în cele din urmă ne definesc propria persoană, sunt ilustrate de Vasile Petrica într-o serie de scurte eseuri religioase şi filosofice. Sunt descrise multe dintre problemele pe care un om trebuie să le depăşească pe parcursul vieţii, iar concluziile şi sfaturile ne sunt oferite în mod direct sau sugerate prin citate ale marilor filozofi.

Există o diferenţă între ceea ce suntem şi ceea ce vrem să fim, iar conceptul de  viaţă ideală este uneori pierdut printre atâtea slăbiciuni. Însă, după cum scrie chiar autorul, omul trebuie acceptat „cu virtuţile şi patimile lui, fără disimulări.”

Cartea este împărţită în opt capitole, în care sunt abordate diferite teme, precum: singurătatea, sărăcia, tinereţea, răbdarea etc. Titlul reprezintă, în mod evident, tentaţia pe care, într-un fel sau altul, cu toţii trebuie să o învingem.

Primul capitol al cărţii este intitulat Cugetări la persoana întâi, iar prima temă abordată este omul. Acesta a fost creat de Dumnezeu „după chipul şi asemănarea Sa”, fiind înzestrat cu nenumărate calităţi, dar şi cu tentaţia, care i-a slăbit voinţa şi i-a otrăvit sufletul, de a cădea în păcat. Ni se oferă un minunat citat rostit de Apostolul Pavel: „Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârşesc.”

SOLA NOBILITAS VIRTUS (Singura nobleţe este virtutea) este titlul celui de-al doilea capitol, în care primul scurt eseu este construit în jurul temei iubirii. Eseul se sprijină pe un citat din Evanghelia Apostolului Ioan: “Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el.” Autorul consideră că iubirea este singura dintre virtuţi ce nu va dispărea niciodată. Însă nu toţi îl vor iubi pe Dumnezeu şi totuşi „prin forţa ei universală ea rămâne veşnică”.

Observaţiile psihologice sunt susţinute cu citate din Sfânta Scriptură, operele literare fiind de asemenea folosite pentru o înţelegere mai profundă a afirmaţiilor.

Capitolul de final al volumului se intitulează HOMO SUM, în care sunt abordate teme precum pacea, frica şi evident ispita. Prin intermediul eseului Tentaculele ispitei ne este împărtăşit faptul că ispita, atât de amintită din punct de vedere teologic, dar şi filosofic, este totuşi un rău necesar, „imposibil de extirpat”: „Omul n-ar mai pune la încercare viaţa, şi nici viaţa nu ar mai pune la încercare omul.” Dintr-un alt citat din Maxim Mărturisitorul („Îndelung răbdător este cel ce aşteaptă sfârşitul ispitei şi lauda stăruinţei.”), înţelegem că tentaţia are un rol important în viaţa fiecărui om, întrucât este în natura acestuia să aştepte o răsplată pentru orice şi deci, luptând împotriva tentaţiei, omul se aşteaptă la o rasplată la nivel spiritual.

Cartea lui Vasile Petrica reuneşte teme ce ne răspund la veşnicele întrebări legate de existenţa umană şi ne direcţionează spre aceeaşi concluzie: omul, avid căutător al spiritualităţii şi dornic de un nou loc în raiul pierdut, este în acelaşi timp înclinat spre dobândirea celor materiale, a lucrurilor care pun o piedică tocmai în obţinerea celor dorite.

Fructul oprit este o carte plină de învăţături şi de sfaturi atât de simple, dar totuşi atât de necesare în viaţă, din care se resimte căldura de a scrie a părintelui Vasile Petrica.