Către Don Quijotte
Cules din mituri, însuţi tu un mit,
Biet pelerin cu inima bolnavă
De uriaşa visului otravă –
În piscul tău cu râvnă m’ai primit.
Sărac şi bleg prin holde de pământ,
Contrariu cum canoanele învaţă,
Doar tu mi-ai fost mireasmă şi povaţă
Sub nu ştiu care straniu legământ.
În jur, încet, trăgându-mi azi hotar
Eu ignorez pogoanele de spaţiu.
Tăcut şi dârz adulmec cu nesaţiu
Himere cârd, şi-al lor mărgăritar.
Surpat ades în vânturi şi restrişti
Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă,
Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă,
Cu ochii veseli, niciodată trişti.
Întrezăresc în tine, ireal
Erou de comedie zăpăcită:
Străfundul omenirii ce palpită
Mereu, după un fir de ideal.
***
Pe mormîntul unui senator
Cetăţeni păşiţi uşor
Fiindc’ aici un senator
Îşi continuă ’mpăcat
Somnul lui de la Senat …
Pe mormîntul lui Păstorel
Zace-aici ca un martir
Păstorel în grea durere,
Fiindcă, vai, în cimitir
Nu există pic de bere.
Măgarului
Purtaşi în spate pe Isus
Dar nu ştiuşi, sărman naiv,
Să speculezi acest motiv
Şi să ajungi … bogat şi sus.
Capra sare masa, iada sare casa (proverb)
Dacă stai niţel şi caţi
Este vorbă-adevărată:
Are mă-sa doi bărbaţi,
Fata are … o armată.
Globului pămîntesc.
Absurd. Eu cheltui şi o mie
Pe zi – cu bine or cu boli
Iar tu trăeşti de-o veşnicie
O! Tera, numai cu … doi poli.
Pe mormîntul autorului
Ca scriitor făcu în viaţă
Cîteva zeci de epigrame;
Ca perceptor el fu mai harnic:
Făcut-a mii şi mii de … drame.