Matthew Pearl a studiat literatura engleză şi americană la Harvard şi a absolvit summa cum laude în 1997. Trei ani mai târziu a obţinut şi o diplomă în drept la Yale. Dacă la Harvard a scris o lucrare ştiinţifică despre Dante Alighieri, la Yale a transformat-o într-un roman. Avea doar 24 de ani când a semnat contractul cu o mare editură americană. Thrillerul Clubul Dante (The Dante Club, 2003) a devenit – practic peste noapte – bestseller în Statele Unite, apoi a fost tradus în peste 30 de limbi şi publicat în 40 de ţări. Pearl a îngrijit o nouă ediţie a Infernului (în traducerea lui Henry Wadsworth Longfellow – personaj principal în Clubul Dante), iar Dante Society of America i-a acordat prestigiosul Dante Prize. În 2006 i-a aparut al doilea roman, The Poe Shadow, şi el bestseller internaţional.

Divina Comedie (în italiană: Divina Commedia), cea mai celebră operă a lui Dante Alighieri, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborârea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deși continuă modul caracteristic al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendință moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante tinde către o reprezentare amplă și dramatică a realității, departe de spiritualitatea tipică a epocii sale. Scrisă în dialect toscan, opera a exercitat o influență considerabilă asupra dezvoltării limbii și literaturii italiene. Inițial, Dante și-a intitulat poemul Commedia, în sensul că, după un început dramatic, opera are un final fericit (cum explică autorul însuși într-o scrisoare adresată lui Cangrande della Scala). Atributul de „divina” i-a fost acordat de Giovanni Boccaccio în biografia sa „Trattatello in laude di Dante”, ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumuseți artistice, și apare pentru prima dată într-o tipăritură din 1555 a editorului venețian Ludovico Dolce.

Chiar dacă pe prima copertă editorul a ales să treacă un citat din Dan Brown referitor la cartea lui Pearl, aceasta nu se adreseaza nici pe departe cititorilor de „coduri”. La ce te poţi aştepta să scrie un tip care a terminat Harvard „summa cum laude” în literatură engleză şi americană şi apoi Dreptul la Yale şi care în prezent locuieşte în Cambrige ? Simplu, te poţi aştepta la un roman plin de referinţe la istoria literaturii americane.

În America secolului al XIX-lea, poetul Henry Wadswortg Longfellow înființează Clubul Dante, iar alături de prietenii săi doctorul Oliver Wendell Holmes Sr., poetul James Russel Lowell  și editorul James Thomas Fields își asumă misiunea de a-l aduce pe Dante Aligheri în Lumea Nouă prin traducerea pentru prima dată în limba engleză a Divinei Comedii. Pe lângă barierele lingvistice pe care le întâmpină, protagoniștii sunt prinși într-o serie de crime care par inspirate din scenele infernului lui Dante și încercările Corporației Harvard de a împiedica apariția cărții în engleză.

Boston, 1865. Un judecător pe care viermii îl mănâncă de viu. Un preot îngropat cu capul în jos şi cu picioarele în flăcări. Şi lista continuă. Crimele sunt comise chiar atunci când poetul Henry Wadsworth Longfellow se pregăteşte să ofere Americii prima tălmăcire în engleză a Divinei Comedii de Dante Alighieri. Şi nu e o coincidenţă. Asasinatele par a fi inspirate din Infernul marelui poet toscan. Poliţia e neputincioasă. Presa cere un vinovat. Longfellow şi prietenii săi – Clubul Dante – sunt obligaţi să părăsească salonul literar şi să bată la porţile iadului. Cine a păcătuit nu poate fi sigur că va scăpa cu viaţă.

Aşa cum remarca James Russell Lowell în roman, în vreme ce ei îl tălmăceau pe Dante cu cerneală, altcineva o făcea cu sânge. „Violenţa este dovada puterii literaturii, a modului în care cuvintele ne pot scăpa de sub control.“

În mod evident, criminalul lui Pearl îl ia drept ghid pe Dante. Iniţial crimele nu par a avea o legătură cu „Divina Comedie”, cu atât mai mult cu căt traducerea a fost publicata în 1867, iar acţiunea este plasată la Boston în momentul în care membrii Clubului lucrau la traducerea „Infernului”. Realizând că un criminal respectă întru totul pedepsele descrise în „Divina Comedie”, membrii Clubului sunt implicaţi într-o serie de evenimente care în final îi conduc la descoperirea identităţii acestuia.

Așa cum este de așteptat din partea unui autor debutant, Pearl a introdus în romanul său (și așa încărcat) personaje care să atragă atenția, cum ar fi primul polițist mulatru, Nicholas Ray și menționări ale unor scriitori americani cunoscuți.

Clubul Dante,de Matthew Pearl, este un roman elegant, un amestec minunat de istorie şi ficţiune, un imn închinat perenităţii operei lui Dante şi un thriller captivant care surprinde de la prima până la ultima pagină.