https://blog.revistaderecenzii.com
În Piața Sfatului, nr. 25, din orașul Brașov, se află Muzeul „Casa Mureșenilor”, supranumit și „Muzeul Imnului Național”.
Muzeul a fost deschis în anul 1968, funcționează în casa care a aparținut familiei Iacob și Sevastia Mureșianu și este dedicat familiei Mureșenilor.
Obiecte de mobilier, de uz personal și muzical, fotografii, documente, tablouri adunate cu pasiune, grijă, pricepere, responsabilitate, completate cu explicațiile muzeografilor: Ovidiu Savu și Cristina Seitz, ne-au oferit imagini ale unor pagini importante din istoria națională și locală.
Dar să vedem cine a fost Iacob Mureșianu și cum a ajuns să ocupe un loc atât de important în istoria orașului.
Iacob Mureșianu (1812-1887) a fost vărul renumitului istoric Andrei Mureșanu, autorul poeziei „Un răsunet”, devenită imnul național al României. Este originar din Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud, a fost profesor și director al Gimnaziului Latino-German din Brașov.
A avut un rol important și în publicistica românească, în calitate de proprietar și fondator al Gazetei Transilvaniei (1850-1877) și al suplimentului literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1850-1865).
A fost membru de onoare al Academiei Române.
S-a căsătorit cu Sevastia Mureșianu, fiica unui negustor foarte bogat, care le-a dăruit casa ce astăzi este muzeu.
Prima cameră a muzeului este dedicată lui Andrei Mureșanu și Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”. Unul din pereți este dominat de imaginea lui, ținând în mână un document cu textul Imnului „Deșteaptă-te române”. Alături se află portrete în mărime mai mică ale soției lui și ale unor personalități românești, precum: George Barițiu, Gheorghe Ucenescu, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, însoțite de texte, prin care aceștia, ca și soția lui Susana Mureșanu, exprimă aprecieri la adresa lui și, în mod deosebit, la adresa felului în care a fost creată și însușită poezia „Un răsunet”, care a fost publicată la data de 7 iulie 1848 în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Ulterior, a primit titlul „Deșteaptă-te, române!” și a avut un puternic rol mobilizator în toate momentele importante ale istoriei României. În anul 1990, a devenit Imnul Național al României.
Un alt portret îl înfățișează pe Andrei Mureșanu și la picioarele lui un țăran căzut, dar cu lanțurile de încătușare rupte. Alături de documente originale se află și o transcriere a poeziei „Un răsunet”.
Următoarea sală oferă arborele genealogic al familiei lui Iacob Mureșianu, prin intermediul unei galerii de tablouri, fotografii, foarte bine realizate, sugestive pentru latura spirituală a personalității lor, busturi realizate de Traian Mureșianu, fiul patronului casei, însoțite de texte ce definesc statutul lor social, cultural, științific. Astfel, poți face cunoștință cu nume, precum: Aurel Mureșianu, Traian Mureșianu, Elena Mureșianu, Iacob Petru Mureșianu etc.
Muzeul și-a propus o prezentare complexă a vieții Mureșenilor și indirect a vieții orașului Brașov și prin intermediul obiectelor de mobilier, printre care se află comode, mese, o canapea pe ale cărei brațe se află stema Brașovului, al reproducerilor costumelor de epocă etc.
Rolul important pe care l-au avut în viața culturală a țării este exemplificat și prin camera dedicată tipografiei, în care se află biblioteca, biroul, o presă tipografică, tiparnița cu două gravuri.
În directă legătură cu activitatea de gazetar a lui Iacob Mureșianu, sunt stema „Gazetei Transilvaniei”, realizată cu ocazia aniversării a 50 de ani de la apariția publicației și omagiul adus de Sindicatul Ziariștilor din București aceluiași ziar cu ocazia aniversării a 70 de ani.
Foarte bine reprezentată este muzica prin intermediul fondului muzical, al instrumentelor vechi, precum gramofonul, patefonul, armoniul, fagotul sau al discurilor metalice de ebonită sau vinil. Ultima sală a expoziției permanente este dedicată lui George Dima, compozitor, dirijor, pedagog brașovean, membru de onoare al Academiei Române, primul director al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din Cluj. Acesta beneficiază de o prezentare teoretică bogată, ne privește parcă din tablouri, biroul îl așteaptă să compună, pianul să cânte.
Conform spuselor domnului muzeograf Ovidiu Savu, încă din timpul vieții proprietarilor Casa Mureșianu a fost deschisă colaborărilor. Salonul a fost onorat de prezența unor personalități, precum: Al.I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu. După naționalizare, în casă au fost găzduite actrița Stela Popescu și mama ei, refugiate din Basarabia. La ora actuală, muzeul se remarcă printr-o activitate culturală, educativă și științifică foarte bogată prin găzduirea de expoziții temporare, organizarea de concerte, a Sesiunii de comunicări științifice „Țara Bârsei”, implicarea în realizarea de parteneriate și de proiecte cu diverse instituții. Este deschis modernizărilor, iar o parte s-au realizat datorită proiectului cultural „Realitatea virtuală – soluție inovatoare de protejare și promovare a patrimoniului”, desfășurat în colaborare cu Universitatea Transilvania – Facultatea de Sociologie și Comunicare și cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Conform informației primite de la doamna muzeograf Cristina Seitz, manager de proiect, proiectul a avut ca scop „transformarea muzeului într-un loc de explorare și descoperire prin promovarea interacțiunii și implicării emoționale a vizitatorilor” și s-a finalizat prin „crearea a trei ghizi virtuali, două rulări de filme și trei ferestre virtuale în trecut”.
Deși prezintă obiecte vechi, muzeul este puternic animat de vocile muzeografilor, care te conduc în timpul vizitelor și îți oferă informațiile necesare, de glasul muzicii care te întâmpină încă de la intrare, de tehnica modernă, bazată pe inteligența artificială care te ajută să stai de vorbă cu IA – primul asistent virtual din România, să asculți poveștile de viață ale unor personalități din familia Mureșianu și să te transpui în ritmul dansului de societate „ROMANA”, creație a lui Iacob Mureșianu, o sinteză a dansurilor populare românești din Transilvania.