https://blog.revistaderecenzii.com/
1077 – Henric al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, se prezintă ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a obţine iertarea Papei; după o aşteptare de 3 zile, este primit de către Papă care îi ridică excomunicarea.
1793 – Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost ghilotinat, sub acuzaţia de trădare.
1899 – A fost produs primul automobil Opel.
1920 – S-au încheiat lucrările Conferinţei de Pace de la Paris.
1941 – Izbucnește Rebeliunea legionară împotriva guvernului Ion Antonescu.
1954 – Primul submarin bazat pe energie nucleară – „USS Nautilus” – este lansat la apă de Statele Unite la Groton, Conneticut.
1964 – Dramaturg francez de origine română Eugène Ionesco a fost ales membru al Academiei Franceze.
1976 – Supersonicul Concorde, dezvoltat datorită unei colaborări între francezi şi englezi, a fost folosit pentru prima oară.
1991 – A murit Principesa Ileana (Maica Alexandra), ultimul copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand.
A fost copilul preferat al Reginei Maria, care a crescut-o în spiritul dragostei și al datoriei față de țară. A iubit România mai presus de orice și a avut șansa ca, după un exil forțat care a durat peste patruzeci de ani, să revină în țară înainte de moarte. Însă Domnița Ileana, așa cum era ea cunoscută, nu s-a despărțit niciodată cu adevărat de țara ei:a păstrat întotdeauna o cutie umplută cu pământ românesc, pe care a luat-o cu ea în acea zi din ianuarie 1948 când a fost silită să părăsească România, și acesta i-a fost cel mai de preț lucru din lume.
Principesa Ileana s-a născut pe 5 ianuarie 1909, eveniment celebrat, după cum cerea tradiția, cu 21 de salve de tun. Despre momentul nașterii sale, Regina Maria avea să-și aducă aminte următoarele:
„Dacă Mignon era copilul zbuciumului meu, Ileana era, fără îndoială, acela al întregirii mele. […] Nașterea Ileanei a fost o mare fericire pentru mine și mă bucurai că aveam încă o fetiță. Mi-aduc aminte cum stam întinsă pe spate după ce se terminase lupta, strângând la piept noua mică pribeagă a vieții și ascultând salvele de tun: douăzeci și unu de tunuri. Poate că unii vor fi dezamăgiți că nu era băiat, dar eu nicidecum, și pentru mine acele tunuri erau glasul poporului meu bucurându-se de nașterea celui de-al cincilea copil al nostru.”
Principesa Ileana s-a căsătorit cu arhiducele Anton de Habsburg, pe care l-a cunoscut în Spania și l-a reîntâlnit apoi în primăvara anului 1931, nu întâmplător, ci în urma unei intervenții a Regelui Carol al II-lea.
Nunta a fost un prilej de mare sărbătoare pentru țară. Au sosit invitați din familiile regale europene, reprezentanți ai altor state și numeroși ziariști trimiși chiar și de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Ceremonia civilă a avut loc la castelul Pelișor, iar cea religioasă la castelul Peleș, unde mireasa a fost condusă la altar de către rege.
După instaurarea regimului comunist, plecarea în exil a fost pentru principesa Ileana o lovitură extrem de dură. După ce a părăsit România, Ileana a plecat cu familia în Elveția. Aici s-a reîntâlnit, după câteva săptămâni, cu Regele Mihai. A fost o revedere tristă, în care bucuria de a se ști reciproc în siguranță a fost umbrită de durerea despărțirii de țară. Din Elveția, principesa a plecat cu familia în Argentina, unde a înființat un cămin destinat refugiaților români. Apoi, în 1950, s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, la Boston. În următorii 11 ani, până în 1961, Ileana a călătorit de-a lungul și de-a latul Americii, ținând sute de conferințe pentru a vorbi oamenilor despre România și situația tragică a țării.
În plan personal, anii exilului nu au adus deloc fericire principesei. În 1954, Ileana a divorțat de arhiducele Anton și s-a recăsătorit cu doctorul Ștefan Isărescu. A divorțat și de acesta, în 1961, după ce a luat decizia de a se călugări. Hotărârea de a-și dedica viața religiei a venit oarecum firesc, căci Ileana avusese de mică o profundă credință în Dumnezeu. A fost grăbită, poate, și de grelele încercări din acei ani:o boală îndelungată a primului său născut, Ștefan, apoi tragedia din 1959, când fiica sa Maria Ileana a murit într-un accident aviatic.
Astfel, în 1961, principesa Ileana a decis să se călugărească și a plecat la o mănăstire ortodoxă în Franța, unde a petrecut șase ani ca novice. Și-a lăsat trecutul regal în spate, devenind Maica Alexandra. În 1967, a revenit în Statele Unite cu gândul îndeplinirii visului de a fonda o mănăstire ortodoxă de maici, la Ellwood City, Pennsylvania.
Principesa Ileana a apucat să vadă România eliberată de regimul comunist care o alungase din țară în 1948. După Revoluția din decembrie 1989, Ileana a venit în țară în septembrie 1990, când a vizitat câteva mănăstiri de maici, mormintele familiei de la Curtea de Argeș și Branul ce-i fusese atât de drag, unde a descoperit că localnicii încă își mai aduceau aminte de ea.
În ianuarie 1991, cu o zi înainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractură de bazin, iar complicațiile survenite în urma accidentului vor duce la moartea sa. Astfel, Principesa Ileana, ultimul copil în viață al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, a murit pe 21 ianuarie 1991, și a fost înmormântată la Mănăstirea Schimbarea la Față din Pennsylvania, fondată chiar de către ea.
1998 – Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Cuba.
1999 – A cincea mineriadă: La Bucureşti are loc o conferinţă de presă comună a GDS, Alianţa Civică, AFDPR, LADO, Asociaţia victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marş de protest faţă de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timişoara, peste o mie de reprezentanţi ai societăţii civile organizează un miting de protest. La ora 15.00, minerii forţează barajul de la Costeşti, pe care după o oră îl sparg.
Sursa: https://historia.ro/sectiune/calendar/calendar-21-ianuarie-1991-a-murit-principesa-566824.html