Privind în oglinda retrovizoare
A sufletului meu,
Te văd mai aproape decât erai.
Îmi simt mâna bâjbâind
Deasupra unei siluete imaginare
A ta
Chipul tău încrustat
În frământările mele de îndrăgostită.
Nimic nu s-a schimbat!
E ca atunci
Când ne iubeam cu patimă
Şi când spasmodic ne mişcam
Căutând ritmul în noi
În carne şi suflet
Că-ntro simfonie a delirului sublim…